Românii care folosesc inteligența artificială la muncă economisesc cel mai mult timp din Europa, arată un raport Mercury Research

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Concluziile raportului Mercury Research dezvăluie un paradox. Deși România înregistrează o rată de adoptare a AI sub media europeană – 18% din totalul respondenților folosesc AI în scop profesional, față de 24,3% media UE – utilizatorii români de AI raportează cele mai mari câștiguri de productivitate din toată Europa: 19 ore economisite pe lună (la nivel total), respectiv 15,7 ore pentru angajați – față de o medie europeană de 7,8 ore/lună, respectiv 7,4h/lună.

Cu alte cuvinte, un angajat român care utilizează AI la locul de muncă economisește de trei ori mai mult timp decât un coleg din Germania (6,2h), de peste patru ori mai mult decât un coleg din Cehia (4,2h), și de peste șase ori mai mult decât un coleg din Slovacia (3,0h).

Raportul Mercury Research încearcă să explice această situație prin fenomenul de „adopter selectiv”: utilizatorii timpurii de AI din România provin preponderent din ocupații cu potențial ridicat de automatizare și aplică tehnologia pe sarcini cu impact maxim de productivitate. Țările cu adoptare ridicată – Finlanda, Suedia, Olanda – se presupune că au intrat deja în zona randamentelor descrescătoare, AI fiind aplicat și în sarcini cu potențial de automatizare redus.

România, pe locul doi în grupul regional la productivitate AI

Raportul oferă pentru prima dată o comparație sistematică a României cu grupul țărilor din Europa Centrala și de Est. La adoptare, România (18%) se plasează în mijlocul grupului, depășind Bulgaria (11,1%), Croația (13,3%) și Grecia (7,1%), dar rămâne sub Cehia (22,2%), Polonia (19,8%) sau Slovacia (21,7%). Însă, la capitolul ore economisite, România domină grupul regional cu o distanță considerabilă: 19h/lună total, față de 12,2h în Bulgaria, 9,1h în Croația sau doar 3,0h în Slovacia.

Potrivit analizei Mercury Research, această configurație – adoptare medie, productivitate record – plasează Romania într-o poziție de oportunitate unică. O extindere relativ modestă a adoptării AI ar putea genera câștiguri agregate de productivitate disproporționat de mari față de orice altă țară europeană aflată în stadiu similar de adoptare.
Teama de disponibilizare – printre cele mai scăzute din UE

Raportul Mercury Research semnalează și o altă dimensiune relevantă pentru angajatori și factorii de decizie: 71,9% dintre angajații români care folosesc AI nu exprimă nicio teamă de disponibilizare, față de o medie europeană de 59,4%.

În ceea ce privește teama privind securitatea locului de muncă, România se află la distanță considerabilă de țări ca Grecia (61,5% teamă) sau Polonia (60,5% teamă). Paradoxal, țările cu adoptare mare și experiență îndelungată cu AI (Suedia, Cipru) raportează și ele niveluri de teamă scăzute, ceea ce sugerează că familiarizarea cu tehnologia reduce anxietatea.

Un alt rezultat distinct al raportului: la nivel de gen, România prezintă o diferență de gen aproape inexistentă în utilizarea profesională a AI (bărbați 17,8% vs. femei 18,2%), comparativ cu un decalaj de 5 puncte procentuale la nivelul UE. În schimb, deficitul structural cel mai grav identificat de analiza realizată de Mercury Research, vizează categoria tehnicienilor și meseriilor asociate: 27,4% adoptare în România față de 40,7% în UE, un deficit de 13,3 puncte procentuale. Această categorie, cu competențe suficiente pentru instrumente AI specializate, reprezintă zona cu cel mai mare potențial de productivitate latentă.

Despre raport și metodologie

Raportul Mercury Research Utilizarea AI la locul de muncă – România în context european este realizat pe baza datelor brute furnizate de Comisia Europeană din modulul ad-hoc integrat în sondajele Consumer Surveys din februarie-martie 2026, colectate în 18 state membre UE și 4 state candidate. Datele pentru România au fost colectate de Mercury Research.

Mercury Research este partenerul Comisiei Europene pentru BCS (Business and Consumer Surveys ) – studiu lunar care măsoară încrederea consumatorilor și a mediului de afaceri în România și în celelalte state membre UE, furnizând date armonizate la nivel european utilizate în elaborarea politicilor economice ale Uniunii Europene.