România şi încă şapte state membre ale UE solicită măsuri pentru a împiedica intrarea luptătorilor şi a foştilor combatanţi ruşi în Uniunea Europeană

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Opt state membre ale UE, între care România, au solicitat Uniunii Europene să prezinte urgent măsuri pentru a împiedica intrarea luptătorilor activi şi a foştilor combatanţi ruşi pe teritoriul UE, cu scopul de a evita consecinţe negative asupra securităţii interne, informează vineri agenția de știri EFE.

Cele opt ţări – Germania, Polonia, Suedia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania şi România – au trimis la 11 martie o scrisoare pe care au adresat-o preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintelui Consiliului European, Antonio Costa, transmite Agerpres.

În scrisoare se menţionează că războiul din Ucraina implică „riscuri pentru securitatea internă”, iar printre „cele mai grave şi persistente” riscuri este menţionată „o posibilă deplasare a foştilor combatanţi şi a combatanţilor ruşi activi (cetăţeni ruşi) în spaţiul Schengen” de liberă circulaţie în cadrul UE.

„Persoanele care au participat la război ca parte a forţelor armate ale statului agresor prezintă riscuri grave pentru securitatea internă, inclusiv prin infracţiuni violente, reţele criminale organizate, mişcări extremiste sau activităţi statale ostile în contextul mai larg al acţiunii hibride a Rusiei. Printre aceştia se numără peste 180.000 de infractori cu condamnări anterioare care au fost recrutaţi din închisorile ruseşti şi trimişi pe front”, se explică în scrisoare.

Semnatarii avertizează, de asemenea, că, pe măsură ce rotaţiile şi potenţiala demobilizare continuă, numărul persoanelor care au luptat în război şi care doresc să călătorească în străinătate este „probabil” să „crească semnificativ”.

De asemenea, cele opt ţări semnatare menţionează că numărul vizelor Schengen eliberate cetăţenilor ruşi „deja a crescut rapid”.

Orice intrare în spaţiul Schengen – avertizează acestea – „poate avea consecinţe grave pentru securitatea unui stat membru sau a întregului spaţiu”, iar „lipsa de acţiune ar crea vulnerabilităţi pe termen lung care pot fi evitate în această etapă”.

Prin urmare, cele opt state semnatare solicită adoptarea de „măsuri decisive şi coordonate pentru a preveni consecinţele negative, în regim de urgenţă”. Şi, în acest context, ţările europene menţionate subliniază necesitatea „unei aprofundări a cooperării la nivelul UE pentru a aborda această ameninţare”.

În scrisoare este reamintit faptul că noua strategie a Bruxelles-ului privind vizele prevede „posibilitatea unor noi măsuri restrictive privind vizele în cazul unei deteriorări grave a relaţiilor cu o anumită ţară terţă”, inclusiv o categorie propusă care să includă „foşti combatanţi şi combatanţi activi identificaţi dintr-un stat agresor”.

Cele opt state europene susţin că acest lucru oferă deja o „bază politică clară” pentru măsuri ulterioare în acest domeniu.

„Invităm Comisia, în strânsă cooperare cu Serviciul European de Acţiune Externă şi cu structurile relevante ale Consiliului, să examineze şi să prezinte cu promptitudine măsuri concrete care pot fi implementate la nivelul UE, inclusiv modificări specifice ale Codului vizelor sau ale altor instrumente adecvate, în vederea permiterii unei abordări europene coordonate”, transmit ţările semnatare, care mai subliniază că obiectivul trebuie să fie „evitarea fragmentării şi garantarea unei protecţii de securitate coerente în întregul spaţiu Schengen”.

De asemenea, cele opt ţări solicită utilizarea in extenso a instrumentelor existente pentru a aborda riscurile de securitate din acest domeniu, inclusiv, „acolo unde este posibil şi justificat, refuzul vizelor şi permiselor de şedere şi impunerea de interdicţii de intrare” în întregul spaţiu Schengen.

Cele opt ţări invită celelalte state membre să se alăture acestei iniţiative şi consideră că, „având în vedere gravitatea problemei”, aceasta „merită atenţie politică la cel mai înalt nivel”. Totodată, statele menţionate anunţă că se aşteaptă la „un răspuns european coordonat” la summitul şefilor de stat şi de guvern din UE din 19-20 martie.