Home » Analize » România și Bulgaria se numără printre țările cu cea mai mică amprentă 
de carbon pe cap de locuitor din UE în 2023

România și Bulgaria se numără printre țările cu cea mai mică amprentă 
de carbon pe cap de locuitor din UE în 2023

68653
România și Bulgaria se numără printre țările cu cea mai mică amprentă 
de carbon pe cap de locuitor din UE în 2023
Sursa foto: Pixabay
Ascultă articolul

În 2023, amprenta de carbon a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din bunuri și servicii consumate în UE s-a ridicat la 9 tone de echivalent carbon (CO2) pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă o scădere de aproximativ o tonă față de 2022 (10 tone), arată datele Eurostat citate de publicația bulgară 24Chasa.

Indicatorul ia în considerare emisiile generate prin lanțurile de producție ale produselor consumate în UE, inclusiv emisiile provenite din bunuri și servicii importate.

- articolul continuă mai jos -

Dintre țările UE, cea mai mică amprentă de emisii de gaze cu efect de seră a fost înregistrată de Portugalia (6,5 tone de echivalent carbon pe cap de locuitor), Bulgaria (6,8 tone), urmată de Suedia și România (6,9 tone pentru ambele țări).

Pe de altă parte, cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră pe cap de locuitor sunt raportate de Cipru (14,8 tone de echivalent carbon pe cap de locuitor), Irlanda (14 tone) și Luxemburg (12,7 tone).

Legat de România, expertul în politici climatice Mihnea Cătuți a explicat, în raportul „Starea Climei România 2025”, că deși România și-a redus emisiile de gaze cu efect de seră cu peste 75% față de 1990, această scădere se datorează în mare parte colapsului industrial din anii ’90, nu unor politici climatice coerente. În prezent, deși emisiile per capita sunt printre cele mai mici din UE – România având în 2023 o amprentă de 6,9 tone CO₂ echivalent pe locuitor, potrivit Eurostat – economia rămâne de două ori mai intensivă în carbon decât media europeană.

Pentru fiecare euro produs, România generează aproape 500 de grame de CO₂, semn că „miracolul” reducerilor din tranziția post-comunistă nu mai poate continua fără reforme structurale. În timp ce industria și energia și-au redus emisiile, transporturile și clădirile au devenit tot mai poluante, ceea ce arată că tranziția verde trebuie accelerată în sectoarele dificile, unde presiunea noilor reguli europene și a costurilor energetice va fi tot mai mare.

În 2023, amprenta totală de carbon a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru toate bunurile și serviciile consumate în UE se ridică la 4 miliarde de tone de echivalent carbon. În același timp, emisiile generate de producția de bunuri și servicii în UE sunt de 3,3 miliarde de tone, scrie BTA.

Emisiile de gaze cu efect de seră emise atât prin consum, cât și prin producție în UE între 2013 și 2023 au scăzut cu 12,9%, respectiv 18,6%. În 2020, s-a înregistrat o scădere semnificativă a amprentei de carbon provenite din emisiile de gaze cu efect de seră din cauza pandemiei de COVID-19, dar până în 2023, emisiile de gaze cu efect de seră provenite din consum sunt la același nivel ca în 2020, în timp ce emisiile provenite din producție au scăzut cu încă 3,5%.

Traducerea Rador: Mirela Petrescu

Știri video

Comentarii
  • Doua informatii importante care arata starea economiei romanesti si a poluarii masive.

    -„această scădere se datorează în mare parte colapsului industrial din anii ’90, nu unor politici climatice coerente”

    -„economia rămâne de două ori mai intensivă în carbon decât media europeană”

Lasă un răspuns

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.

Top Articole