Reforma sistemului de pensii: Bulgaria ca model pentru dezbaterea din România / „35.000 de bulgari primesc deja ”pensie” din pilonul doi / Pensiile bulgarilor nu se impozitează

Bulgaria s-a dovedit, în mod neașteptat, a fi un bun exemplu în dezbaterea actuală despre cel de-al doilea pilon al sistemului de pensii din România. O nouă lege încearcă să anuleze dreptul actual al românilor de a retrage 100% din economii pentru pensia suplimentară imediat după pensionare. În Bulgaria, de bine, de rău, acest lucru nu este posibil (cu excepția cazului în care suma acumulată în contul individual este prea mică), potrivit Rador Radio România.

Totuși, nici măcar această interdicție actuală din Bulgaria nu face din a doua „pensie” din țară o pensie reală în cazul maselor, deoarece în acest moment acumulările în conturile persoanelor din pilonul al doilea sunt atât de mici încât sunt suficiente doar pentru o plată în tranșe de câțiva ani. De exemplu, persoanele din grupa de vârstă 60-64 de ani au acumulat în medie 6.029 de leva, iar cele între 55 și 59 de ani – 7.753 de leva în medie, conform datelor de la Comisia de Supraveghere Financiară.

Cuantumul contribuției pentru pilonul al doilea – 5%, nu a fost majorat de aproape 20 de ani. Ultima majorare a fost făcută de la 4% la 5% în 2007, deși al doilea pilon este planificat să funcționeze cu o contribuție de 7-8%. Întrucât guvernul intenționează să crească asigurările în următorii ani, au existat deja voci care solicită ca banii să meargă în conturi individuale din al doilea pilon, mai degrabă decât la Institutul Național de Asigurări, dar propunerile concrete încă lipsesc.

Românii sunt indignați de interdicția de a retrage banii din pilonul doi într-o singură tranșă

România a primit o recomandare din partea Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) de a urma exemplul Bulgariei, Croației și Irlandei pentru a îmbunătăți al doilea pilon al sistemului său de pensii. Guvernul de la București încearcă în prezent să le ia oamenilor dreptul de a-și retrage economiile pentru pensie într-o singură tranșă din al doilea pilon imediat după pensionare, prin plafonarea retragerilor. Motivul este clar – ideea unui venit din pensie este de a oferi o plată pe termen lung, nu o sumă dată o singură dată – de exemplu, pentru o călătorie exotică sau o căsuță la țară. Cu toate acestea, schimbarea nu este bine primită de societatea românească.

Până acum, România, care luptă și ea pentru aderarea la OCDE, la fel ca Bulgaria, nu a avut o lege care să reglementeze faza de plată a pensiilor din pilonul al doilea – o situație în care Bulgaria a fost cât pe ce să cadă în 2021.

Un alt avantaj al sistemului din Bulgaria este faptul că pensiile sunt scutite de impozite – un lucru care nu este valabil în România și în alte țări europene. În România, atât pensiile de stat, cât și cele private sunt supuse impozitării. Pensiile private din pilonul al doilea și al treilea, de exemplu, sunt supuse unei contribuții la asigurările de sănătate încă din august, care în România este de 10% (pentru sume de peste 3.000 de lei sau 1.150 de leva).

Contribuția la pensie în România este de 25% (din care 20,25% merge la pilonul de stat și 4,75% – la pilonul al doilea privat), în timp ce în Bulgaria deducerea este mult mai mică – 19,8% (din care 14,8% – la Institutul Național de Asigurări și 5% – la pilonul al doilea pentru cei născuți după 31.12.1959).

Propunerea Guvernului României este de a plafona retragerea economiilor pentru pensii la maximum 30% din ceea ce s-a strâns în pilonul al doilea și al treilea, iar restul să fie plătit fie în rate pe o perioadă de 8 ani, fie pe tot parcursul vieții.

La fel ca în Bulgaria, o plată într-o singură tranșă este permisă doar dacă suma din cont este prea mică – sub 3.060 de euro în cazul românesc.

Proiectul este încă în curs de examinare în parlamentul român, cu excepții pentru pacienții grav bolnavi. Acesta trebuie în cele din urmă semnat de președinte, după care există o perioadă de grație de un an până când schimbarea începe să fie implementată.

Multe țări permit retrageri o singură dată, dar până la un anumit plafon

Autoritățile române dau exemple de diferite țări care permit retragerea unei sume o singură dată din economiile pentru pensii după pensionare, dar până la un anumit plafon.

În Italia, acesta este de 30%, în Croația – 15% în pilonul al doilea și 30% în pilonul al treilea, în Africa de Sud – 33%, în Irlanda – 25%, în Polonia – 25%, conform studiului autorităților.

În Croația, contribuția la pensie este de 20% (15% pentru asigurarea de stat și 5% pentru pilonul al doilea). Ca și în Bulgaria, pensiile din Croația sunt neimpozabile. Există două tipuri de pensii secundare – pe viață și pe viață cu o plată o dată de până la 15% din suma acumulată în cont. Plățile de pensii din pilonul al treilea, care sunt voluntare, încep cel mai devreme la vârsta de 55 de ani, indiferent dacă persoana este pensionară sau încă lucrează. Este permisă retragerea unei tranșe de până la 30% din suma din pilonul al treilea.

În Spania, nu există o limită privind suma care poate fi retrasă dintr-o dată la pensionare, ceea ce înseamnă că, după împlinirea vârstei de 65 de ani, o persoană își poate retrage practic toate economiile pentru pensie, deși, din punct de vedere fiscal, este mai bine să se opteze pentru retrageri periodice sau plăți de pensie pe viață. În Spania, pensiile sunt impozitate și, întrucât sistemul fiscal este progresiv (adică veniturile mai mari sunt impozitate la o cotă mai mare), este mai profitabil să se retragă economiile în etape mai mici.

În Bulgaria, sistemul este restrictiv

În Bulgaria, sistemul este restrictiv deoarece a doua pensie ar trebui să fie complementară primei și este considerată parte a venitului de bază pe termen lung al persoanelor în vârstă. Excepția, care dă dreptul la o plată o singură dată sau în tranșe de până la 50% din fondurile din cont chiar înainte de vârsta de pensionare, este în cazul unei capacități de muncă reduse permanent de peste 89,99%.

Situația este diferită în ceea ce privește fondurile voluntare – așa-numita a treia pensie, unde un cetățean poate retrage oricând toate sau o parte din fondurile acumulate din contribuțiile sale personale. Cu toate acestea, dacă a utilizat o scutire de impozit pentru aceste contribuții, suma retrasă va fi supusă impozitării, cu excepția cazului în care persoana s-a pensionat deja.

35.000 de persoane primesc deja ”pensie” din pilonul doi

Aproximativ 35.000 de persoane din Bulgaria, dintr-un total de aproximativ 2,05 milioane de pensionari, primesc o a doua „pensie” dintr-un fond privat, conform datelor Comisiei de Supraveghere Financiară, în prima jumătate a anului 2025. În Bulgaria, a doua „pensie” în majoritarea cazurilor nu este încă exact o pensie, ci este o plată în tranșe, de obicei în termen de 1 până la 3 ani, după care pensionarul rămâne doar cu plata de la Institutul Național de Asigurări redusă cu aproximativ 10%.

În total, 27.909 persoane au primit plăți în tranșe la 30 iunie anul acesta, dintre care 18.005 au avut o perioadă de plată rămasă de până la 1 an și doar 837 de persoane au avut mai mult de 3 ani.

Pensionarii adevărați (adică cei care vor primi o a doua pensie pe viață din pilonul al doilea) sunt în număr de doar 6.764 de persoane la sfârșitul semestrului, majoritatea dintre ei (5.822 de persoane) alegând și opțiunea unei pensii pe viață cu plăți în tranșe, adică să primească cât mai repede posibil cea mai mare parte posibilă din economiile lor.

Cu alte cuvinte, dorința majorității oamenilor este de a-și retrage economiile private cât mai repede posibil, ceea ce contrazice, în general, ideea de venit pe termen lung la pensie. Conform statisticilor actuariale, femeile din Bulgaria primesc o pensie în medie de aproximativ 18 ani, iar bărbații, care totuși se pensionează mai târziu decât femeile, de aproximativ 12 ani.

Plata pensiilor private din pilonul al doilea în Bulgaria va începe în 2021 pentru femei, iar în 2024 – pentru primele grupuri de bărbați din cea mai răspândită (a treia) categorie de muncă.

După ciocnirile politice aprige din 2021, Adunarea Națională a adoptat un sistem simplificat pentru plata pensiilor din pilonul al doilea. Din cauza acumulărilor slabe din primii 20 de ani de funcționare a modelului cu trei piloni, statul a introdus trei tipuri principale de plăți din pilonul al doilea, care depind de suma acumulată de persoana care a dobândit dreptul la pensie.

O plată unică se efectuează în cazurile în care acumulările din cont sunt sub trei pensii minime pentru țară (adică, sub 1891,50 leva în acest moment). Motivul este că fondurile sunt atât de nesemnificative încât nu merită să fie plătite în rate.

Plata în tranșe este a doua și cea mai populară opțiune în acest moment, deoarece oamenii își retrag de obicei toate economiile în termen de 3 ani. Acest lucru se aplică în cazurile în care sumele strânse în cont nu sunt suficiente pentru o pensie pe viață, dar depășesc valoarea a trei pensii minime (adică, acestea depășesc 1891,50 leva). Condiția este ca suma lunară plătită să nu fie mai mică de 15% din cuantumul pensiei minime pe țară (în prezent 94,58 leva), dar să nu fie mai mare decât pensia minimă (în prezent 630,50 leva). Conform datelor Comisiei de Supraveghere Financiară (CSF), suma medie a plății în rate în perioada ianuarie-iunie 2025 a fost de 511,49 leva pe lună.

6.764 de persoane au primit pensii pe viață din pilonul al doilea la sfârșitul lunii iunie 2025, conform datelor CSF. De obicei, un pensionar trebuie să aibă aproximativ 20.000 de leva în contul său de pensii pentru a primi o pensie pe viață. În prima jumătate a anului 2025, pensia lunară medie pe viață era de 233,88 leva, dar cuantumul acesteia depinde foarte mult de planul de pensii ales de pensionar.

Există, de asemenea, trei opțiuni pentru o pensie pe viață, cerința fiind ca aceasta să fie de cel puțin 15% din pensia minimă, adică cel puțin 94,58 leva pe lună în acest moment.

Cea mai populară alegere a oamenilor este pensia pe viață, care include plata în tranșe a unei părți din fonduri până când pensionarul atinge vârsta aleasă de el. Aceasta înseamnă că până la o anumită vârstă, o persoană poate primi, de exemplu, o sumă mai mare, iar restul trebuie să fie suficient pentru a fi plătit pe viață cu aceeași sumă lunară. În acest caz, valoarea plăților datorate până la sfârșitul perioadei de plată amânată este moștenită. Această opțiune a fost aleasă de 86% dintre pensionari. În prima jumătate a anului, aceștia au primit în medie 258,28 leva. În celelalte două opțiuni, pensia este aproape de minimul legal.

O opțiune este o pensie pe viață cu o perioadă de plată garantată (în medie 90,27 de leva – se acordă pe viață în aceeași sumă lunară și include o perioadă garantată de la 2 la 10 ani (la alegerea pensionarului), în cadrul căreia se moștenește valoarea actuală a plăților datorate până la sfârșitul perioadei garantate.

Ultima variantă este o pensie pe viață fără condiții suplimentare. Se acordă pe viață într-o sumă lunară egală și nu se poate moșteni. Cuantumul său mediu a fost de 102,41 leva în prima jumătate a anului.