Recidivă: încă o judecătoare admisă nelegal să promoveze la Înalta Curte / Amelia Onișor are doar doi ani și două luni de vechime efectivă la Curtea de Apel, pe când legea cere cinci ani / CSM refuză să explice

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un nou incident suspect la concursul ce se desfășoară în aceste zile pentru promovarea unor judecători la Înalta Curte de Casație și Justiție: o a doua judecătoare, admisă la prima fază a competiției, nu îndeplinește unul dintre criteriile de admitere, cel privind vechimea efectivă la o Curte de Apel.

Amintem că luni dimineață, G4Media a identificat un prim caz de același gen: judecătoarea Raluca Cozan, deși fusese declarată admisă, s-a retras subit din competiție, după ce redacția noastră a cerut CSM să explice de ce i-a fost acceptată candidatura, în condițiile în care ea nu are cei cinci ani de vechime efectivă la o Curte de Apel.

În acest al doilea caz, este vorba despre judecătoarea Amelia Onișoru, care în prezent este directoare adjunctă la Institutul Național al Magistraturii.

De șase ani la Institutul Național al Magistraturii

Cariera profesională a Ameliei Oprișor arată că aceasta a promovat de la Tribunalul București la Curtea de Apel București din data de 1 ianuarie 2018.

Începând cu data de 1 martie 2020, Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat detașarea judecătoarei Oprișor la Institutul Național al Magistraturii, pe funcția de director adjunct, funcție pe care o ocupă și în prezent.

Prin aceeași decizie, CSM a aprobat ca postul lăsat vacant de aceasta să fie ocupat de alt judecător, pe o perioadă nedeterminată – ceea ce exclude ca Amelia Oprișor să fi exercitat în paralel și activitatea de director adjunct la INM, și activitatea de judecată la Curtea de Apel București.

Rezultă așadar că Amelia Oprișor a avut o activitate efectivă la Curtea de Apel București de doar doi ani și două luni. Legea privind organziarea judecătorească impune însă următoarele: „Pot participa la concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție judecătorii care au îndeplinit efectiv cel puțin 5 ani funcția de judecător la curtea de apel”.

Potrivit jurisprudenței CCR și ICCJ, activitate efectivă la o instanță înseamnă ca magistratul să fi judecat cauze și să fi pronunțat sentințe, în calcul neluându-se perioadele în care a funcționat în alte instituții judiciare, chiar dacă postul său de la Curtea de Apel București îi rămâne rezervat.

Temple ale legalității absolute

În fața acestei noi situații, G4Media a adresat Consiliului Superior al magistraturii următoarea întrebare: „Care este motivul pentru care doamna judecător Amelia Raluca Onișor, de la Curtea de Apel București, a fost declarată admisă la concursul de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție?”

Biroul de presă al CSM a răspuns că nu poate comunica decât informațiile publicate deja pe site de către CSM și că nu are competența să răspună la întrebare, dat fiind că procedura de concurs este în desfășurare:

„În limita atribuţiilor Serviciului de Informare Publică, Relaţii cu Mass Media şi Protecţia Datelor cu Caracter Personal reglementate de art. 104 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii aprobat prin Hotărârea nr. 122/2023, serviciul comunică informații care rezultă din activitatea Consiliului, în speţă cele publicate pe site în cadrul concursului, şi nu are în competenţă efectuarea unei analize a activităţii unei comisii de concurs, acesta fiind în derulare”, se arată în răspunsul CSM.

G4Media a încercat să o contacteze și pe Amelia Onișor, dar la telefonul de la Institutul Național al Magistraturii ce îi este alocat nu a răspuns nimeni.

Potrivit procedurii legale, analiza îndeplinirii condițiilor de promovare șa Înalta Curte este prima etapă din procedura de concurs, urmată de analiza unor decizii judecătorești luate de către candidați și de un interviu în fața Secției pentru Judeători a CSM și a conducerii Înaltei Curți.

Concursul pentru promovarea la Înalta Curte se desfășoară în perioada iulie-octombrie 2026 și este organziat de cele două temple ale legalității absolute din România: Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție.