Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Războiul din Orientul Mijlociu intră în ziua 81 sub semnul unei tensiuni extreme între escaladare și negocieri.
Donald Trump a anunțat că a decis în ultimul moment să amâne un atac planificat asupra Iranului, dar a avertizat că SUA sunt pregătite să lanseze „un asalt de amploare” în orice moment dacă discuțiile eșuează.
Liderul american susține că negocierile sunt „serioase” și că un acord este posibil, însă mesajele sale rămân însoțite de amenințări explicite.
De cealaltă parte, președintele iranian Masoud Pezeshkian a recunoscut public că țara se confruntă cu „provocări serioase” pe fondul conflictului prelungit, în timp ce autoritățile de la Teheran încearcă să transmită că situația este sub control. Urmărește cele mai importante evenimente pe G4Media:
Forţele armate israeliene au oprit cele mai multe vase din flotila internaţională Global Sumud cu ajutoare pentru Fâşia Gaza, informează marţi Kan, radioteleviziunea publică din Israel, citată de Al Jazeera.
Marina militară israeliană şi-a continuat luni noaptea acţiunile împotriva flotilei şi a preluat controlul asupra a mai mult de jumătate din cele 57 de case, arată sursa respectivă.
Până acum, în cursul operaţiunii desfăşurate în Marea Mediterană, la vest de Cipru, au fost arestaţi circa 250 de activişti pro-palestinieni.
Organizatorii Global Sumud au vorbit despre „răpirea” activiştilor şi au susţinut că zece vase îşi continuă deplasarea către Gaza, iar peste 40 au fost oprite începând de luni. Ei acuză Israelul de „o nouă agresiune ilegală în largul mării”, la circa 250 de mile marine de teritoriul palestinian.
Obiectivul lor declarat este „stabilirea unui coridor umanitar şi spargerea asedierii ilegale a Fâşiei Gaza de către Israel”.
De cealaltă parte, ministerul israelian de externe a descris tentativa drept o provocare şi a afirmat că pe vasele din flotilă nu s-au găsit deocamdată niciun fel de ajutoare umanitare.
Portalul israelian de ştiri ynet a transmis că urma ca activiştii arestaţi să fie transferaţi pe o navă militară care are la bord o „închisoare plutitoare”, iar de acolo în portul Ashdod din Israel.
Activiştii din precedentele flotile similare au fost deportaţi în ţările lor de origine.
Miniştrii de externe din Iordania, Indonezia, Spania, Pakistan, Brazilia, Turcia, Bangladesh, Columbia, Libia şi Maldive au condamnat într-un comunicat comun „noile atacuri israeliene împotriva flotilei Global Sumud, o iniţiativă civilă umanitară paşnică al cărei obiectiv este atragerea atenţiei lumii asupra suferinţelor umanitare catastrofale ale poporului palestinian”.
Qatarul a declarat marţi că negocierile dintre Statele Unite şi Iran au nevoie de „mai mult timp” pentru a reuşi, după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat luni că a anulat un atac împotriva Republicii Islamice, relatează AFP, citată de Agerpres.
„Susţinem eforturile diplomatice conduse de Pakistan (…) pentru a apropia părţile şi a găsi o soluţie, şi credem că acestea necesită mai mult timp”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe qatarez, Majed al-Ansari, într-o conferinţă de presă la Doha, transmite Agerpres.
Trump a anunţat luni pe platforma sa Truth Social că a renunţat la un atac împotriva Iranului prevăzut marţi, ca răspuns la solicitarea liderilor din Qatar, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite, care, a spus el, cred că un acord este posibil.
Întrebat despre acest lucru, oficialul qatarez a spus că „nu este în măsură, în acest stadiu, să ofere informaţii despre ce s-ar putea întâmpla în cadrul negocierilor”.
Însă, a adăugat el, „vrem să protejam populaţiile din regiune, care ar fi principalii perdanţi” în cazul unei escaladări a conflictului din Orientul Mijlociu.
Agenția de știri oficială iraniană Tasnim a anunțat că explozia de pe insula Qeshm s-a datorat „neutralizării unei muniții neexplodate”, potrivit Reuters.
Locuitorii au declarat că au auzit o explozie pe insula iraniană Qeshm, potrivit agenției de știri de stat Mehr, citată de Sky News.
Natura sunetelor rămâne încă necunoscută, iar nicio instituție oficială nu a făcut comentarii.
Mehr sugerează că se desfășoară investigații cu privire la posibile explozii.
De la începutul războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, insula s-a transformat dintr-un paradis turistic într-o fortăreață de pe linia frontului.
Insula, care are o suprafață de aproximativ 1.445 km², permite Iranului să domine intrarea în Strâmtoarea Ormuz dinspre Golful Persic.
Garda Revoluționară Islamică (IRGC) a fost acuzată că a lansat atacuri împotriva forțelor americane de pe insulă.
Armata iraniană a avertizat că va „deschide noi fronturi” împotriva SUA dacă acestea vor relua atacurile asupra țării, pe fondul informațiilor conform cărora Donald Trump ia în calcul reluarea operațiunilor militare în Iran, în contextul unui impas al negocierilor, notează The Guardian.
„Dacă inamicul este suficient de nesăbuit încât să cadă din nou în capcana sionistă și să lanseze o nouă agresiune împotriva iubitului nostru Iran, vom deschide noi fronturi împotriva sa, cu echipamente și metode noi”, a declarat purtătorul de cuvânt al armatei, Mohammad Akraminia, potrivit agenției de știri iraniene ISNA.
Bezalel Smotrich, ministrul de finanțe israelian de extremă dreapta, a dezvăluit că a fost informat că Curtea Penală Internațională (CPI) de la Haga a solicitat un mandat de arestare pe numele său.
„Emiterea de mandate de arestare împotriva prim-ministrului, a ministrului apărării și a ministrului finanțelor este o declarație de război – și în fața unei declarații de război, vom răspunde cu aceeași monedă”, a spus Smotrich, potrivit comentariilor publicate în ziarul israelian Hareetz.
El a amenințat că va aduce prejudicii Autorității Palestiniene, care exercită autoritate parțială asupra unor părți din Cisiordania, acuzând-o, se pare, că se află în spatele acestei acțiuni juridice internaționale.
„Mâinile sunt ale Hagăi, dar vocea este a Autorității Palestiniene. Această organizație a declanșat un război și va primi un război. Nu sunt un evreu supus”, a afirmat Smotrich.
În 2024, CPI a emis mandate de arestare pe numele prim-ministrului israelian, Benjamin Netanyahu, al fostului ministru al apărării al țării, Yoav Gallant, și al liderului militar al Hamas (decedat între timp), Mohammed Deif, pentru presupuse crime de război legate de războiul din Gaza.
UPDATE 13:14 Franța face apel la instituțiile financiare internaționale să sporească ajutorul acordat țărilor afectate de război
Ministrul francez al finanțelor a îndemnat Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială să ofere mai mult ajutor țărilor cele mai grav afectate de război, scrie Sky News.
Roland Lescure a găzduit astăzi la Paris o reuniune a miniștrilor de finanțe din G7, o organizație care reunește cele mai bogate șapte națiuni ale lumii, alături de reprezentanți ai mai multor alte țări.
Miniștrii s-au întâlnit pentru a discuta despre consecințele economice ale conflictului, Lescure declarând reporterilor: „Suntem de acord că FMI și Banca Mondială trebuie să-și intensifice eforturile pentru aceste țări… și să se asigure că le ajutăm”.
Comisarul european pentru afaceri economice, Valdis Dombrovskis, a declarat ieri că reuniunea G7 se va concentra, de asemenea, pe reafirmarea redeschiderii Strâmtorii Hormuz.
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat că va solicita omologilor săi să respecte sancțiunile împotriva Teheranului pentru a împiedica finanțarea „mașinii de război” a Iranului.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Iranului a reacționat după ce cancelarul german a condamnat atacurile țării sale asupra țărilor vecine din weekend.
Într-o postare în limba germană pe X, Esmail Baghaei a afirmat că „ipocrizia lui Friedrich Merz este evidentă”, având în vedere că atacurile SUA și ale Israelului asupra instalațiilor nucleare iraniene nu au „stârnit condamnări, ci mai degrabă scuze și justificări”, notează Sky News.
„Cu toate acestea, atunci când are loc o operațiune suspectată a fi sub steag fals– una a cărei autoritate chiar și Emiratele Arabe Unite au refuzat să o atribuie oficial Iranului – aceleași voci invocă brusc limbajul solemn al «dreptului internațional» și al «securității regionale»”, a adăugat el.
Baghaei a comparat comentariile lui Merz cu o piesă germană din 1808, The Broken Jug, în care un judecător suspicios prezidează un proces pentru a stabili cine a spart un ulcior.
UPDATE 12:02 Miniștrii de finanțe ai G7 caută modalități de a limita consecințele economice rezultate din războiul din Iran, care a determinat creșterea vertiginoasă a prețurilor globale la energie și a încetinit creșterea economică.
Miniștrii de finanțe și guvernatorii băncilor centrale din țările G7 s-au reunit la Paris pentru a doua zi de discuții pentru a dezbate răspunsurile la aceste consecințe, pe fondul volatilității continue de pe piețele globale de obligațiuni. Pe lângă creșterea prețurilor la energie, se așteaptă ca factorii de decizie să discute și politica de sancțiuni.
Șefa Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a avertizat luna trecută că războiul din Iran va lăsa urme permanente asupra economiei globale, chiar dacă se va ajunge la un acord de pace durabil.
UPDATE 11:04 Teheranul dorește ca Washingtonul să exercite presiuni asupra Israelului pentru a-l determina să pună capăt războiului împotriva Libanului, ca parte a unui acord menit să pună capăt războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, notează The Guardian.
Însă, până în prezent, SUA par reticente în a exercita o presiune reală asupra Israelului pentru a-l determina să înceteze atacurile continue asupra sudului Libanului, în ciuda unui armistițiu prelungit recent și a faptului că Libanul și Israelul urmează să reia discuțiile diplomatice la începutul lunii iunie.
Atât Israelul, cât și Hezbollah, gruparea militantă și partidul politic libanez susținut de Iran, și-au continuat atacurile, acuzându-se reciproc de încălcări.
Peste un milion de persoane au fost deja strămutate de noul război israelian împotriva Libanului, care a început când Hezbollah a lansat rachete asupra Israelului pe 2 martie, după bombardamentul american-israelian asupra Iranului de la sfârșitul lunii februarie.
Atacurile israeliene au ucis până acum peste 3.000 de persoane în Liban de la 2 martie, a declarat luni Ministerul Sănătății.
„Bilanțul total al agresiunii din perioada 2 martie – 18 mai este acum următorul: 3.020 de martiri și 9.273 de răniți”, a precizat ministerul, printre morți numărându-se 211 persoane cu vârsta de până la 18 ani și 116 lucrători din domeniul sănătății.
Strâmtoarea Ormuz va „rămâne pentru totdeauna în posesia și sub administrarea” Teheranului, a declarat un înalt oficial iranian.
Ebrahim Azizi, președintele comisiei pentru securitate națională a parlamentului iranian, a afirmat că strâmtoarea reprezintă o „pârghie economică, politică și militară pe toate planurile”, potrivit unor declarații preluate de agenția de știri de stat ISNA, citată de Sky News.
La începutul războiului, Iranul a blocat Strâmtoarea Ormuz, prin care trece aproximativ 20% din petrolul și gazul natural lichefiat al lumii. Ulterior, SUA au lansat propria blocadă navală ca răspuns.
Ministerul de Externe al Iranului a insistat că s-au luat măsuri pentru a restabili fluxul navelor în strâmtoare, în ciuda faptului că majoritatea navelor rămân blocate în regiune.
Țările occidentale, conduse de Marea Britanie, au făcut presiuni pentru redeschiderea strâmtorii, ministrul de externe Yvette Cooper avertizând că lumea „se îndreaptă spre o criză alimentară globală” dacă aceasta rămâne închisă.
Vice-ministrul de externe al Iranului a prezentat condițiile celei mai recente propuneri de pace a Iranului adresate Statelor Unite, potrivit agenției de știri de stat IRNA.
Kazem Gharibabadi a declarat că propunerea prevede:
Pakistanul a comunicat ieri SUA noua propunere de pace iraniană, potrivit unei surse pakistaneze citate de Reuters.
În timp ce a anulat un atac major asupra Iranului aseară, Donald Trump a declarat că au loc „negocieri serioase” cu Teheranul și că „se va ajunge la un acord” acceptabil pentru SUA.
Eforturile de mediere ale Pakistanului continuă după ce ministrul de interne al țării s-a deplasat la Teheran pentru a purta discuții cu înalți oficiali iranieni, potrivit agenției de știri de stat IRNA, citată de Sky News.
Mohsin Naqvi s-a întâlnit aseară cu ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi, iar cei doi au discutat despre eforturile în curs de desfășurare pentru a pune capăt conflictului.
Naqvi și Araghchi au abordat, de asemenea, tema cooperării bilaterale dintre cele două națiuni, inclusiv aspecte legate de securitate și economie.
Ministrul de externe al Iranului a ridicat problema escaladării tensiunilor din partea SUA și a declarațiilor contradictorii, care constituie un „obstacol serios în calea diplomației”.
Naqvi a declarat că speră ca Pakistanul să poată juca un rol în restabilirea păcii în regiune.
Donald Trump a afirmat că au loc „negocieri serioase” cu Teheranul și că „se va ajunge la un acord” acceptabil pentru SUA.
Pakistanul a transmis ieri SUA o propunere de pace revizuită a Iranului, potrivit unei surse pakistaneze citate de Reuters.
Discuțiile de pace au stagnat în ultimele săptămâni, iar sursa a declarat că „nu avem mult timp” atunci când a fost întrebată cât timp ar fi necesar pentru a elimina divergențele dintre cele două țări.
Aceasta a afirmat că ambele părți „își schimbă în permanență obiectivele”.
Gruparea Hezbollah, susținută de Iran, afirmă că a lovit obiective militare israeliene cheie, potrivit agenției de știri iraniene de stat Fars.
„Am lovit o platformă Iron Dome, un dispozitiv de comunicații, un buldozer și o adunare de vehicule și soldați ai armatei israeliene în sudul Libanului”, a declarat Hezbollah.
Armata israeliană susține că l-a eliminat pe comandantul Jihadului Islamic din regiunea Bekaa din Liban, relatează Sky News.
Armata israeliană a declarat că a lovit zona Baalbek în timpul nopții și l-a „eliminat” pe Wael Mahmoud Abd al-Halim.
A adăugat că al-Halim „a condus integrarea teroriștilor Jihadului Islamic în operațiuni de luptă alături de teroriștii Hezbollah din Liban și a acționat pentru a promova atacuri teroriste împotriva soldaților IDF în ultimele săptămâni”.
„Înainte de atac, s-au luat măsuri pentru a reduce riscul de a provoca daune civililor, inclusiv utilizarea muniției de precizie și supravegherea aeriană”, a adăugat IDF.
Atacul are loc la câteva zile după ce SUA au anunțat o prelungire de 45 de zile a armistițiului dintre Israel și Liban.
Cu toate acestea, atacurile dintre Israel și Hezbollah, susținut de Iran, în sudul Libanului continuă.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Iranul are dreptul să îmbogățească uraniu „în scopuri pașnice”, potrivit Al Jazeera.
Aceasta în contextul în care negocierile dintre Iran și SUA par să fi intrat în impas, îmbogățirea uraniului fiind un punct cheie de divergență (vezi postarea de la ora 12:50).
Lavrov a spus că Rusia nu este dispusă să se amestece în procesul de negociere dintre Iran și SUA.
„Vom susține orice rezoluții convenite și acceptate de părțile implicate în negocieri”, a adăugat el.
Cel puțin 3.000 de persoane au fost ucise în ultima rundă de confruntări dintre Israel și gruparea Hezbollah, susținută de Iran, în Liban, a declarat Ministerul Sănătății din această țară, conform Reuters.
Ministerul a precizat că 3.020 de persoane au murit în urma confruntărilor, care au continuat în ciuda unui armistițiu, printre acestea numărându-se 292 de femei și 211 de copii.
Luptele au început pe 2 martie, la două zile după ce SUA și Israelul au atacat Iranul, când Hezbollah a început să tragă asupra Israelului.
Ca represalii, Israelul a invadat sudul Libanului și a bombardat capitala, Beirut, și alte zone, afirmând că vizează eforturile Hezbollah de reînarmare.
Între timp, Hezbollah, care funcționează și ca o entitate politică puternică în Liban, a rezistat presiunilor guvernului libanez de a se dezarma.
Peste un milion de persoane au fost strămutate din cauza luptelor din Liban.
Comandamentul Central al SUA a declarat că forțele sale au „redirecționat” o altă navă comercială în timpul blocadei porturilor iraniene.
CENTCOM a declarat că a „redirecționat” un total de 85 de nave comerciale și a „imobilizat” patru.
La începutul războiului, Iranul a blocat Strâmtoarea Ormuz, prin care trece aproximativ 20% din petrolul și gazul natural lichefiat al lumii.
Ca răspuns, SUA au lansat propria blocadă navală a porturilor iraniene pe 13 aprilie.
Donald Trump a susținut că blocada va paraliza economia Iranului, dar experții au avertizat în repetate rânduri că guvernul de la Teheran ar putea rezista luni de zile cu rezervele existente.
Emiratele Arabe Unite au restabilit alimentarea cu energie a Unității 3 a centralei nucleare Barakah după ce aceasta a fost lovită ieri de o dronă, a declarat Agenția Internațională pentru Energie Atomică, citată de Sky News.
Ministerul Apărării din EAU a declarat că trei drone au intrat în țară de la granița sa vestică, două dintre ele fiind interceptate.
A treia dronă a provocat un incendiu la un generator electric situat în afara perimetrului interior al centralei.
Autoritățile au declarat că nivelurile de siguranță nu au fost afectate și că nu s-au eliberat materiale radioactive.
Ministerul de Externe al țării a condamnat atacul ca fiind „o amenințare directă la adresa securității țării”.
Atacul prezintă riscuri grave „pentru civili, mediu, precum și pentru securitatea regională și internațională”, a declarat ministerul.
Donald Trump a declarat că SUA ar fi „mulțumite” dacă s-ar ajunge la un acord cu Iranul care să împiedice Teheranul să obțină o armă nucleară.
Președintele SUA a făcut această declarație la câteva ore după o postare pe Truth Social în care a afirmat că a amânat un atac militar planificat pentru mâine, pentru a permite continuarea negocierilor.
„Am purtat discuții foarte ample cu Iranul și vom vedea la ce vor duce acestea”, a spus Trump.
„Dacă putem ajunge la un acord prin care Iranul să nu intre în posesia unei arme nucleare și dacă ei sunt mulțumiți, probabil că și noi vom fi mulțumiți.”
Trump a spus că a fost de acord să suspende atacurile pentru „două sau trei zile, o perioadă scurtă de timp”.
El a adăugat că „au fost perioade în care am crezut că suntem foarte aproape de a ajunge la un acord. Nu a funcționat, dar acum este puțin diferit.”
Trump a amenințat în repetate rânduri că va relua atacurile asupra Iranului după ce, pe 8 aprilie, s-a convenit asupra unui armistițiu, inclusiv chiar ieri, când a spus că „ceasul ticăie”.
Purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, Avichay Adraee, a emis un ordin de evacuare pentru o zonă din sudul Libanului.
Într-un comunicat, Adraee a îndemnat locuitorii unei clădiri și ai zonelor înconjurătoare din cartierul Al-Mushaqqa din Tyre să plece, susținând că aceasta este „situată în apropierea unei clădiri folosite de” Hezbollah, scrie Reuters.
El le-a spus oamenilor să evacueze clădirea „imediat și să se țină la o distanță de cel puțin 300 m”, avertizându-i că rămânerea în zonă „vă pune în pericol”.
Aceasta vine la doar câteva ore după ce Adraee a ordonat locuitorilor din Burj Shemali, o altă zonă din Tyre , să fugă.
Prețurile petrolului au scăzut după ce Donald Trump a anunțat că a anulat un atac „de amploare” asupra Iranului, pe fondul „negocierilor serioase” care au loc în prezent cu Teheranul.
Prețul țițeiului Brent, referința globală, a scăzut cu 2% peste noapte, ajungând sub 110 dolari pe baril, notează Sky News.
Cu toate acestea, președintele SUA a avertizat, de asemenea, că ar putea lansa un „atac complet, la scară largă” „în orice moment” dacă nu se ajunge la un acord cu Iranul.