Live Războiul din Orientul Mijlociu, ziua 75: Trump pleacă în China, aliat principal al Teheranului / Iranienii ar mai deține circa 70% din arsenalul de rachete / Arabia Saudită a lansat atacuri în secret asupra Iranului

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Războiul din Orientul Mijlociu intră în ziua 75 pe fondul unui amestec periculos de presiuni militare, economice și diplomatice, în timp ce Donald Trump pleacă într-o vizită extrem de așteptată în China, unul dintre principalii aliați ai Iranului.

Deși Washingtonul a încercat în ultimele săptămâni să convingă Beijingul să exercite presiuni asupra Teheranului pentru a accepta un acord de pace sau redeschiderea Strâmtoarea Ormuz, Trump susține acum că situația este „sub control” și minimalizează importanța discuțiilor pe acest subiect cu liderul chinez Xi Jinping.

În același timp, războiul începe să producă efecte tot mai vizibile în interiorul Statelor Unite. Inflația a crescut puternic, alimentată de criza energetică și blocajele din Ormuz, iar presiunea economică ar putea forța administrația americană să revină la masa negocierilor.

Pe plan militar, semnalele sunt contradictorii. Potrivit unor informații apărute în presa americană, liderul de la Casa Albă ia în calcul mai serios ca oricând în ultimele săptămâni reluarea operațiunilor militare de amploare, pe fondul frustrării legate de negocieri și de menținerea blocadei din Ormuz. Urmărește cele mai importante evenimente pe G4Media.ro:

UPDATE 22:34 Senatul Statelor Unite a respins miercuri o rezoluţie prin care se cerea un ordin de încetare a războiului cu Iranul, transmite AFP. Textul a fost similar cu altele propuse de opoziţia democrată în ultimele săptămâni, dar de data aceasta votul a fost mult mai strâns: 50 de voturi împotrivă şi 49 pentru. Trei senatori republicani au votat invers decât majoritatea.

Senatoarea republicană Lisa Murkovski s-a situat pentru prima dată în această privinţă împotriva guvernului SUA condus de Donal Trump. Ea a declarat că spera să primească mai multe lămuriri despre conflict din partea executivului, însă nu i s-a răspuns.

Conform Constituţiei americane, numai Congresul poate declara război, însă preşedintele poate declanşa operaţiuni militare ca reacţie la ameninţări iminente. Şi într-o astfel de situaţie, el este obligat să ceară aprobarea Congresului în termen de 60 de zile. În cazul lui Trump, data-limită a fost depăşită luna aceasta, dar guvernul de la Washington a susţinut că armistiţiul în vigoare cu Iranul a încheiat conflictul.

Partidul Democrat a respins argumentul respectiv.

Înaintea votului de miercuri, senatorul democrat Jeff Merkley a afirmat că multor colegi de-ai săi republicani nu le convine poziţia pe care sunt constrânşi să o adopte, dar nu vor nici să i se opună direct preşedintelui. Aceştia vor avea o nouă şansă să voteze o rezoluţie similară săptămâna viitoare, a spus un alt democrat, senatorul Tim Kaine.

UPDATE Ora 16:39 OPEC înrăutăţeşte previziunile privind creşterea cererii globale de petrol în 2026

Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a înrăutăţit estimările privind creşterea cererii globale de petrol în 2026, după decizia similară de miercuri a Agenţiei Internaţionale a Energiei (IEA), din cauza impactului economic al războiului din Orientul Mijlociu şi a închiderii Strâmtorii Ormuz, transmit agențiile de știri Xinhua şi Reuters.

OPEC se aşteaptă ca cererea de petrol pe plan mondial să crească cu 1,17 milioane barili pe zi (bpd) anul acesta, după ce în aprilie previziona un avans cu 1,38 milioane bpd, transmite Agerpres.

În 2027, cererea globală de petrol ar urma să crească cu aproximativ 1,54 milioane bpd, o revizuire în creştere, cu aproximativ 200.000 bpd, faţă de aprilie.

OPEC apreciază că spre finalul anului consumul se va redresa. În trimestrul doi din 2026, cererea globală de petrol ar urma să se situeze în medie la 104,57 milioane bpd, după ce în aprilie previziona un nivel de 105,07 milioane bpd.

„Creşterea economiei globale continue să arate rezilienţă în acest an, în pofida tensiunilor geopolitice, în special în Orientul Mijlociu”, se arată în raportul OPEC.

În aprilie, producţia de ţiţei a OPEC+ (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii) s-a situat la 33,19 milioane bpd, în scădere cu 1,74 milioane bpd faţă de martie. Datele din aprilie includ Emiratele Arabe Unite (EAU), care au ieşit din OPEC la 1 mai.

UPDATE 15:27 Rezervele mondiale de petrol „se reduc rapid” și amenință cu noi creșteri ale prețurilor, avertizează AIE

Rezervele globale de petrol se reduc rapid ca urmare a întreruperilor în aprovizionare cauzate de războiul din Iran, amenințând cu viitoare creșteri ale prețului petrolului, a avertizat Agenția Internațională pentru Energie (AIE), scrie CNN.

„Lumea consumă stocurile de petrol într-un ritm record, pe măsură ce țările importatoare se confruntă cu întreruperi fără precedent ale aprovizionării din Orientul Mijlociu”, a declarat AIE în raportul său lunar privind piața petrolului, publicat astăzi.

„Reducerea rapidă a rezervelor, pe fondul întreruperilor continue, poate prevesti viitoare creșteri ale prețurilor”, a adăugat agenția.

Stocurile globale de petrol au scăzut cu 246 de milioane de barili între martie și aprilie, ajungând la 7,9 miliarde de barili, potrivit AIE. Raportul arată că reducerile zilnice din stocurile mondiale de petrol din aprilie au fost aproximativ echivalente cu consumul zilnic combinat al Canadei și Regatului Unit.

Pierderile crescânde de aprovizionare din Strâmtoarea Ormuz, care depășesc acum 1 miliard de barili, au provocat o prăbușire a cererii globale de petrol, pe măsură ce întreprinderile și gospodăriile și-au redus consumul ca răspuns la creșterea prețurilor și la disponibilitatea redusă.

„Cele mai mari pierderi” se înregistrează în sectorul petrochimic, unde există mai puțin petrol și gaze naturale pentru fabricarea de produse esențiale, precum materialele plastice, îngrășămintele și produsele farmaceutice, a declarat AIE.

Numărul zborurilor care decolează în întreaga lume „se situează, de asemenea, cu mult sub nivelurile normale, contribuind la atenuarea unei părți din presiunea asupra prețurilor combustibilului pentru avioane, care aproape s-au triplat după întreruperea exporturilor din Orientul Mijlociu”, a adăugat agenția.

„Creșterea distrugerii cererii este susținută de o creștere a prețurilor petrolului de la începutul războiului.”

IEA estimează acum că cererea mondială de petrol va fi de 104 milioane de barili pe zi în acest an, cu 1,3 milioane de barili pe zi mai puțin decât previziunile sale dinainte de război.

UPDATE 13:26 Armata SUA ia în considerare schimbarea denumirii războiului pentru a evita votul Congresului în cazul reluării conflictului

Armata SUA ia în considerare schimbarea oficială a denumirii războiului cu Iranul în cazul în care armistițiul se destramă, într-o mișcare care i-ar permite lui Donald Trump să susțină că nu este nevoit să-și îndeplinească obligațiile legale față de Congres.

„Operațiunea Epic Fury” ar putea deveni „Operațiunea Sledgehammer”, astfel încât Trump să poată solicita o nouă perioadă de 60 de zile pentru operațiuni militare prezidențiale înainte de a fi necesară aprobarea Congresului.

Doi oficiali americani au declarat pentru NBC News că, din punctul de vedere al administrației, un nou nume ar reseta termenul.

Rezoluția privind puterile de război din 1973 impune președintelui să notifice Congresul în termen de 48 de ore de la începerea luptelor și interzice ca acțiunile militare să dureze mai mult de 60 de zile fără aprobarea Congresului.

Operațiunile ofensive de luptă din cadrul „Epic Fury” au fost întrerupte după 40 de zile de luptă. Administrația Trump a susținut că, având în vedere această pauză, nu s-a atins pragul de 60 de zile.

Secretarul de stat Marco Rubio a declarat reporterilor săptămâna trecută că operațiunea „Epic Fury” „s-a încheiat”.

UPDATE 12:27 Viceprim-ministrul Emiratelor Arabe Unite condamnă „infiltrarea armatei iraniene” în Kuweit

Viceprim-ministrul Emiratelor Arabe Unite a condamnat așa-zisa infiltrare a armatei iraniene în Kuweit.

Abdullah bin Zayed Al Nahyan și-a exprimat „condamnarea fermă” față de „actele ostile” într-o convorbire telefonică cu ministrul de externe kuweitian, scrie Sky News.

Ieri, ministrul de interne al Kuweitului a acuzat un grup de șase membri ai Gărzii Revoluționare Iraniene înarmați că au navigat cu o barcă de pescuit către Insula Bubiyan și au schimbat focuri cu soldații kuweitieni.

Iranul a negat acuzațiile ca fiind „nefondate”, dar Kuweitul a declarat că a arestat patru membri ai Gărzii.

Teheranul a afirmat că patru iranieni care îndeplineau „sarcini de patrulare maritimă de rutină” au fost reținuți pe nedrept după ce o defecțiune a sistemului lor de navigație i-a condus în apele teritoriale ale Kuweitului.

UPDATE 11:50 Iranul denunţă tacticile de negociere ale SUA pe măsură ce poziţiile par să se înăsprească

Iranul a acuzat marţi SUA de sabotarea deliberată a negocierilor pentru găsirea unei soluţii negociate la conflict, pe fondul îngrijorările că armistiţiul fragil în vigoare de la începutul lunii aprilie ar putea înceta, după ce preşedintele american Donald Trump a respins luni, într-o manieră virulentă, propunerea iraniană cu privire la un acord permanent, relatează dpa, citată Agerpres.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Iranului, Esmaeil Baghaei, a declarat că Statele Unite nu urmăresc negocieri reale, ci capitularea totală a Iranului.

„În loc să adopte o abordare diplomatică bazată pe compromisuri, SUA încearcă să subjuge ţara prin cererile pe care le avansează”, a afirmat Baghaei într-un interviu acordat India Today Global, din care agenţia de presă iraniană Isna a preluat unele declaraţii.

La rândul său, viceministrul iranian de externe Kazem Gharibabadi a criticat tacticile de negociere ale Washingtonului, acuzând SUA că încearcă o „scrisoare de capitulare” din partea Republicii islamice.

„Poziţia Iranului este clară”, a scris Gharibabadi pe platforma X: Teheranul doreşte încetarea ostilităţilor, niciun fel de reluare a conflictului, despăgubiri, încetarea blocadei, ridicarea sancţiunilor şi respectarea drepturilor internaţionale ale Iranului.

UPDATE 11:22 China şi SUA au purtat „discuţii sincere, aprofundate şi constructive” în Coreea de Sud înaintea summitului Trump-Xi

Delegaţiile Chinei şi Statelor Unite au purtat miercuri, în Coreea de Sud, „discuţii sincere, aprofundate şi constructive” cu privire la subiecte comerciale şi economice de interes comun, precum şi la extinderea în continuare a cooperării practice, a relatat Xinhua, citată de Agerpres.

Consultările au fost conduse de secretarul Trezoreriei americane, Scott Bessent, şi vicepremierul chinez He Lifeng, reprezentantul principal al Beijingului pentru relaţiile economice şi comerciale cu Statele Unite.

Discuţiile, care au durat trei ore, au fost menite să pună bazele pentru summitul care va avea loc săptămâna aceasta la Beijing între preşedintele chinez Xi Jinping şi omologul său american Donald Trump.

UPDATE 10:41 Un petrolier chinez a fost văzut traversând Strâmtoarea Ormuz în timp ce Trump se îndrepta spre Beijing

Un superpetrolier sub pavilion chinez părea să încerce să traverseze Strâmtoarea Ormuz, în timp ce președintele SUA, Donald Trump, se îndrepta spre Beijing pentru o întâlnire de mare importanță cu liderul chinez Xi Jinping.

Nava Yuan Hua Hu a fost văzută deplasându-se spre est prin strâmtoare miercuri dimineață, au arătat datele MarineTraffic, citate de CNN.

A apărut ultima dată pe sistemul de urmărire a navelor în jurul orei 8:45, ora locală. Nu este clar dacă și-a oprit ulterior sistemul de identificare automată (AIS).

Traficul în strâmtoare, o rută majoră de transport al petrolului, a fost perturbat grav de când a început războiul cu Iranul. Navele care încearcă traversarea riscă să fie atacate sau reținute. SUA au impus, de asemenea, un blocaj naval împotriva porturilor iraniene.

Datele MarineTraffic arată că nava chineză a oprit în portul Asaluyeh din Iran pe 28 februarie, ziua în care a început războiul, și a navigat în Golful Persic de atunci. Conform datelor, ultimul port în care a acostat a fost în Emiratele Arabe Unite, pe 20 martie.

Este de așteptat ca Trump să-l încurajeze pe Xi să preseze Iranul să redeschidă strâmtoarea și să accepte un acord de pace adecvat.

China este principalul importator de petrol iranian, bazându-se pe o rețea de nave din flota fantomă pentru a transporta țițeiul între porturile iraniene și așa-numitele „rafinării-ceainic”.

UPDATE 10:23 Trump minimalizează necesitatea ajutorului Chinei în războiul cu Iranul înaintea vizitei sale

Președintele Donald Trump a declarat marți că intenționează să poarte o „discuție îndelungată” despre războiul cu Iranul cu liderul chinez Xi Jinping atunci când se vor întâlni la Beijing, deși a minimizat ideea că ar avea nevoie de ajutorul Chinei pentru a pune capăt conflictului.

„Nu cred că avem nevoie de ajutor în ceea ce privește Iranul. Vom câștiga într-un fel sau altul”, a declarat Trump pentru CNN pe peluza sudică a Casei Albe, înaintea călătoriei sale. „Vom câștiga pașnic sau altfel”.

Întrebat care este mesajul său pentru Xi cu privire la Iran, Trump a spus: „Sincer să fiu, cred că s-a comportat relativ bine. Dacă ne uităm la blocadă, nu e nicio problemă. Ei își procură o mare parte din petrol din acea zonă. Nu am avut nicio problemă. Și el mi-a fost prieten”.

Câteva minute mai târziu, Trump a minimalizat importanța discuțiilor cu China privind Iranul, susținând că SUA au situația „foarte bine sub control”.

„Avem multe lucruri de discutat; nu aș spune că Iranul este unul dintre ele, ca să fiu sincer, pentru că avem Iranul foarte bine sub control. Fie vom încheia un acord, fie vor fi decimați”, a spus el.

UPDATE 10:12 SUA au acuzat China că finanțează terorismul prin intermediul Iranului, înaintea discuțiilor dintre Trump și Xi

Cele două superputeri mondiale se întâlnesc astăzi, având pe ordinea de zi conflictul din Iran.

Donald Trump se deplasează pentru a se întâlni cu Xi Jinping, în speranța de a-l convinge pe președintele chinez să exercite presiuni asupra Iranului.

Având în vedere legăturile sale strânse, atât politice, cât și economice, cu Iranul, China este considerată de unii un mediator neoficial care ar putea avea o influență decisivă.

Până în prezent, Beijingul a rămas prudent, limitându-se la a critica deschis Statele Unite și Israelul în legătură cu războiul.

„Nu cred că China are vreun interes în a rezolva problemele pe care SUA și le-a creat singure în Orientul Mijlociu”, a declarat Henrietta Levin, de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale.

Cu câteva zile înainte de călătorie, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a îndemnat China să exercite presiuni asupra Iranului pentru a deschide Strâmtoarea Ormuz și a afirmat că, prin achiziționarea de petrol iranian, Beijingul finanțează terorismul.

„Să vedem dacă China – să vedem dacă vor interveni diplomatic și vor convinge iranienii să deschidă strâmtoarea”, a declarat Bessent la Fox News, citat de Sky News.

„Iranul este cel mai mare stat care sponsorizează terorismul, iar China a cumpărat 90% din energia lor, deci finanțează cel mai mare stat care sponsorizează terorismul”.

UPDATE 09:43 Teheranul rămâne sfidător în fața amenințărilor lui Trump

La o zi după ce Donald Trump a calificat drept „gunoi” propunerea Iranului de a pune capăt războiului, personalități cheie din Teheran nu dau niciun semn că ar ceda în fața amenințărilor venite de la Casa Albă, scrie Sky News.

Printre aceștia se numără Kazem Gharibabadi, viceministru de externe, care a declarat într-o postare online: „Adevărata pace nu poate fi construită pe baza umilințelor, amenințărilor și răzbunărilor coercitive”.

El a afirmat că cererile Iranului privind despăgubirile pentru daune, ridicarea asediului, eliminarea sancțiunilor și respectarea drepturilor Iranului „erau cerințele minime ale oricărui acord serios și durabil”.

„Nu se poate vorbi de încetarea focului în timp ce asediul continuă; nu se poate vorbi de diplomație în timp ce sancțiunile se intensifică; și nu se poate discuta despre stabilitatea regională în timp ce se acordă sprijin politic și militar unui regim care este sursa agresiunii și instabilității.

O astfel de abordare nu este negociere; este continuarea unei politici de coerciție sub masca discursului diplomatic”, a adăugat el.

UPDATE 09:25 Trump îi va cere lui Xi să „deschidă” China pentru companiile din SUA

Preşedintele american Donald Trump a declarat că îi va cere omologului său chinez Xi Jinping să „deschidă” China pentru companiile americane în timpul discuţiilor lor programate pentru joi şi vineri la Beijing, relatează AFP, citată de Agerpres.

„Îi voi cere preşedintelui Xi, lider remarcabil, să deschidă China, astfel încât aceşti oameni străluciţi să îşi poată folosi magia şi să ajute la ridicarea Republicii Populare la un nivel şi mai înalt!”, a scris Trump pe reţelele de socializare, referindu-se la liderii de afaceri americani care îl însoţesc în vizita sa.

În acelaşi timp, delegaţiile chineză şi americană au început miercuri consultări economice şi comerciale în Coreea de Sud, a scris agenţia chineză de presă Xinhua, înainte de sosirea preşedintelui american Donald Trump în China, prevăzută în cursul serii.

UPDATE 09:13 Yemenul condamnă Iranul pentru presupuse „acte ostile” împotriva Kuweitului

Ministerul Afacerilor Externe al Yemenului și-a exprimat „cea mai fermă condamnare” față de ceea ce numește „acte ostile” care ar fi fost comise de un grup armat afiliat Gărzii Revoluționare Iraniene (IRGC) în Kuweit, notează Sky News.

Ministerul a calificat incidentul drept o „încălcare flagrantă a suveranității unui stat membru al Organizației Națiunilor Unite, a principiilor dreptului internațional și a tuturor normelor de bună vecinătate”.

Acesta a criticat Iranul pentru „comportamentul agresiv”, despre care afirmă că „se bazează pe exportul haosului, subminarea securității și stabilității regiunii și utilizarea milițiilor și a grupurilor armate transfrontaliere ca instrumente”.

UPDATE 08:59 Șefa diplomației europene: UE ar putea extinde către Strâmtoarea Ormuz misiunea sa navală din Marea Roşie

Uniunea Europeană ar putea decide să îşi extindă misiunea navală din Marea Roşie către Strâmtoarea Ormuz, însă numai după ce războiul din Orientul Mijlociu se va termina, a declarat marţi şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, relatează AFP, citată de Agerpres.

„Operaţiunea Aspides aduce deja o contribuţie esenţială la protejarea navelor din Marea Roşie, dar activităţile sale ar putea fi extinse către Strâmtoarea Ormuz”, le-a declarat ea jurnaliştilor după o reuniune a miniştrilor apărării din UE.

Mai multe ţări au indicat că sunt pregătite să contribuie la consolidarea misiunii, a adăugat ea.

Misiunea Aspides, care include trei nave militare, a fost lansată în 2024 pentru a proteja navele comerciale de atacurile rebelilor houthi din Yemen.

UPDATE 08:56 Macron: Franţa va lua „o iniţiativă” la ONU privind o misiune „total neutre şi paşnice” pentru securizarea Strâmtorii Ormuz

Franţa va „lua o iniţiativă la Naţiunile Unite” pentru a propune un „cadru” în vederea unei misiuni „total neutre şi paşnice” pentru securizarea viitoare a Strâmtorii Ormuz, a anunţat preşedintele Emmanuel Macron într-un interviu acordat TV5, France 24 şi Radio France Internationale, citat de AFP, preluată de Agerpres.

„Trebuie să obţinem redeschiderea necondiţionată, fără taxe a Strâmtorii Ormuz. Prin eliminarea tuturor blocadelor şi prin angajarea cu adevărat în acest dialog exigent cu Iranul”, a declarat preşedintele francez la Nairobi, la finalul unui summit franco-african. El a deplâns „o escaladare a declaraţiilor” de ambele părţi, americană şi iraniană.

Macron a pledat pentru un „armistiţiu pe deplin respectat”, considerând „inacceptabil” faptul că acesta nu este respectat în Liban.

Franţa şi Regatul Unit, în fruntea unei coaliţii maritime de ţări nebeligerante, propun o misiune multinaţională pentru securizarea Strâmtorii Ormuz în momentul în care Iranul şi Statele Unite vor conveni să îşi ridice blocadele respective şi în consultare cu aceste două ţări.

UPDATE 08:52 Regatul Unit va trimite drone, avioane de luptă şi o navă de război în Orientul Mijlociu

Marea Britanie a anunţat marţi că va contribui cu echipamente autonome de vânătoare de mine,  avioane de luptă Typhoon şi nava de război HMS Dragon la o misiune multinaţională de securizare a transportului prin Strâmtoarea Ormuz, transmite Reuters.

Anunţul a fost făcut de ministrul apărării, John Healey, în timpul unui summit în format virtual cu peste 40 de omologi din alte state implicate în misiune, despre care Healey a spus că va deveni operaţională atunci când condiţiile o vor permite.

„Împreună cu aliaţii noştri, această misiune multinaţională va fi defensivă, independentă şi credibilă”, a afirmat el într-un comunicat.

Contribuţia britanică va fi sprijinită printr-un nou fond de 115 milioane de lire sterline (155,53 milioane de dolari) pentru drone vânătoare de mine şi sisteme antidrone, Londra încercând să asigure transporturile comerciale de angajamentul său faţă de libertatea de navigaţie în contextul tensiunilor regionale crescute.

Pachetul va include sisteme autonome de detecţie şi eliminare de mine maritime, bărci-drone de mare viteză, avioane Typhoon pentru patrule aeriene şi nava HMS Dragon, un distrugător aflat deja în drum spre Orientul Mijlociu.

Marea Britanie are deja desfăşuraţi peste 1.000 de militari în regiune în cadrul operaţiunilor defensive actuale, inclusiv echipe antidrone şi escadrile de avioane de vânătoare.

UPDATE 08:45 Iranienii ar mai deține circa 70% din arsenalul de rachete

În marea lor majoritatea, stocurile de rachete şi de lansatoare mobile ale Iranului nu au fost distruse în urma ofensivei americano-israeliene declanşate la 28 februarie, aflându-se în continuare la dispoziţia regimului de la Teheran, au relatat marţi unele media de peste Ocean, citate de dpa, preluată de Agerpres.

Publicaţia New York Times scrie, citând evaluări clasificate ale serviciilor de informaţii americane din prima jumătate a lunii mai, că Iranul ar mai deţine încă aproximativ 70% din lansatoarele sale mobile şi aproximativ 70 % din stocul de rachete de dinainte de război.

Teheranul a restabilit accesul la majoritatea bazelor sale subterane de rachete, precum şi la 90% din instalaţiile şi lansatoarele sale subterane, conform aceluiaşi ziar.

Washington Post prezentase procente similare săptămâna trecută, citând un raport confidenţial al serviciilor secrete americane. În raport era citat un oficial american afirmând că Iranul mai deţine încă aproximativ 75 % din stocul de lansatoare mobile pe care îl avea înainte de război şi aproximativ 70 % din rachetele sale.

În plus, acest raport menţiona indicii potrivit cărora conducerea iraniană ar fi reuşit să repună în funcţiune aproape toate instalaţiile sale subterane de stocare, să repare unele rachete avariate şi chiar să asambleze mai multe rachete noi.

Potrivit New York Times, unii înalţi oficiali americani s-au arătat deosebit de alarmaţi de dovezile că Iranul îşi restabilise accesul la majoritatea amplasamentelor sale de rachete de-a lungul Strâmtorii Ormuz. În prezent, în conflictul din Iran este în vigoare un armistiţiu fragil, iar negocierile pentru încetarea războiului se află în impas.

UPDATE 08:41 Iranul a executat un bărbat prin spânzurare pentru presupuse legături cu Mossad-ul

Un bărbat a fost executat prin spânzurare miercuri în Iran, după ce a fost găsit vinovat de legături cu serviciile de informaţii israeliene, a anunţat Mizan, organul de presă al puterii judiciare, relatează AFP, citată de Agerpres.

Aceasta este ultima execuţie de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, declanşat de un atac americano-israelian asupra Iranului pe 28 februarie. Arestările şi execuţiile au crescut de atunci în Iran.

„Ehsan Afreshteh, un spion format de Mossad în Nepal şi care a vândut informaţii sensibile Israelului, a fost executat”, a relatat Mizan.

„Arestat şi judecat pentru spionaj şi colaborare cu regimul sionist, el a fost spânzurat în această dimineaţă (miercuri) după ce Curtea Supremă a confirmat verdictul”, a adăugat sursa citată.

UPDATE 08:34 Arabia Saudită a lansat atacuri secrete asupra Iranului

Arabia Saudită a lansat numeroase atacuri, care nu au fost făcute publice, asupra Iranului, ca represalii pentru atacurile desfășurate pe teritoriul regatului în timpul războiului din Orientul Mijlociu, au declarat doi oficiali occidentali informați cu privire la această chestiune și doi oficiali iranieni, citați de Reuters.

Atacurile saudite, despre care nu s-a relatat anterior, marchează prima dată când se știe că regatul a desfășurat direct acțiuni militare pe teritoriul iranian și arată că acesta devine mult mai îndrăzneț în apărarea sa împotriva principalului său rival regional.

Atacurile, lansate de Forțele Aeriene Saudite, au fost estimate a fi avut loc la sfârșitul lunii martie, au declarat cei doi oficiali occidentali. Unul dintre ei a precizat doar că au fost „lovituri de represalii ca răspuns la atacurile suferite de Arabia Saudită”.

Arabia Saudită, care are relații militare strânse cu Statele Unite, s-a bazat în mod tradițional pe armata americană pentru protecție, dar războiul de 10 săptămâni a lăsat regatul vulnerabil la atacuri care au străpuns umbrela militară americană.

Citește și: Războiul din Orientul Mijlociu, ziua 74: Trump analizează reluarea operațiunilor militare, după propunerea de pace „stupidă” a Iranului / Armistițiul, în „stare critică” / EAU au atacat în secret Iranul