Puterea și opoziția din Israel au planuri concurente de dizolvare a Knesset-ului, parlamentul unicameral al țării, în chiar anul alegerilor la termen. Care este miza?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

ACTUALIZARE: Coaliția condusă de premierul Netanyahu a introdus proiectul de lege de dizolvare a Knesset-ului care va fi dezbătut în prima lectură săptămâna viitoare.

În aceste zile, micul partid ultra-ortodox Degel Ha Torah (Steagul Torei), cu trei parlamentari, a anunțat că cere majorității parlamentare conduse de premierul Benjamin Netanyahu, liderul partidului Likud (dreapta naționalistă), să introducă un proiect de lege de dizolvare a Knesset-ului. Motivul? Nemulțumirea față de proiectul de lege care reduce scutirile de serviciu militar pentru scutirile de serviciu militar pentru studenții la Yeshive (seminare ultra-ortodoxe).

Proiectul a nemulțumit și partidul Agudat Israel (patru deputați), care împreună cu Degel Ha Torah formează facțiunea Yahadut Ha Torah (Unitatea Torei), care reprezintă evreii ultra-ortodocși așkenazi (de origine europeană). Opus proiectului este și partidul Shas, care reprezintă evreii sefarzi și orientali (originari din nordul Africii și Orientul Mijlociu), cu 11 deputați. Fără acești 18 deputați, guvernul de dreapta, extrema dreaptă și ultra-ortodocși, care are 68 de deputați din 120, își pierde majoritatea.

La rândul său opoziția (care cuprinde partide de dreapta, centriste, de centru-stânga și arabe) are propriul proiect de lege de dizolvare a parlamentului.

Alegerile la termen trebuie să aibă loc la 27 octombrie 2026, iar alegerile anticipate la maximum cinci luni după adoptarea legii de dizolvare a Knesset-ului, deci nu e o mare diferență ca timp între cele două variante. Și atunci de ce această competiție pentru dizolvarea anticipată a parlamentului?

Mișcarea ultra-ortodocșilor este percepută ca o posibilă manevră politică, în coordonare cu premierul Netanyahu pentru a permite actualei coaliții să fixeze data scrutinului, iar ultra-ortodocșii ar prefera, potrivit relatărilor presei israeliene, începutul lunii septembrie.

Opoziția, care se delimitează net de actuala majoritate prin propunerea de eliminare a scutirilor de armată pentru studenții ultra-ortodocși, se declară gata de alegeri cât mai curând.

Sondajele de opinie variază dar în general dau un avans blocului actualei opoziții față de blocul condus de Netanyahu, dar fără o majoritate minimă de 61 de deputați. Aceasta din cauza faptului că cele două partide arabe Ra’am (islamist) și Hadash – Ta’al (stânga) ar obține împreună 10 – 11 mandate, ajungând să dețină balanța puterii în Knesset. Premierul Netanyahu a profitat imediat acuzându-i pe liderii principalei alianțe a opoziției B’Yahad (Împreună), foștii prim miniștri au scurtului interludiu 2021 – 2022 când Netanyahu nu a fost la putere, Naftali Bennett și Yair Lapid, că sunt “în buzunarul” liderului islamist arab israelian Mansour Abbas.

Competiția pentru calendarul electoral este lansată și ea reprezintă prima fază a unei bătălii politice acerbe de al cărei rezultat depinde nu doar evoluția viitoare a Israelului, ci și a întreg Orientului Apropiat și Mijlociu.