Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) a început discuţiile cu Agenţia Spaţială Europeană (ESA) pentru încheierea unui protocol care să sprijine autoritatea din subordinea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor să stabilească cu precizie suprafeţele afectate de incendiile de vegetaţie, a declarat luni, pentru Agerpres guvernatorul Rezervaţiei, Bogdan Bulete.
Primele discuţii purtate de guvernator cu reprezentanţii ESA pentru încheierea protocolului au avut loc la finalul lunii trecute, în Elveţia, iar un asemenea document este necesar în contextul în care angajaţii ARBDD pot doar estima suprafeţele afectate de incendiile din Rezervaţie, sinistrele înmulţindu-se în ultimii ani, pe fondul nemulţumirii unor localnici faţă de decizia autorităţilor române de a interzice igienizarea prin incendiere a suprafeţelor stuficole, potrivit acestuia.
„Ca suprafeţe de teren care sunt afectate, cu siguranţă ESA, pe baza unui protocol iniţiat de noi, ne poate da aceste suprafeţe de teren cu acurateţe, pentru că noi, să fim sinceri, facem o aproximare în ce priveşte suprafeţele afectate. Am trimis un mail cu cerinţele noastre, am trimis suprafeţele de teren care au fost afectate în anul 2024, am trimis împărţirea deltei pe zone funcţionale, pentru că una este să avem un incendiu în zonă de strictă protecţie şi alta e să avem un incendiu într-o zonă de dezvoltare durabilă. Şi atunci, ESA trebuie să ştie care este această delimitare a zonelor, pentru că sunt incendii în zonele de dezvoltare durabilă şi în cele tampon. Datele pe care le vom lua vor fi date precise, care nu pot fi contestate”, a afirmat Bogdan Bulete.
El a amintit că, până acum câţiva ani, incendierea controlată a suprafeţelor stuficole era permisă, însă în baza unor modificări legislative, această tehnică utilizată de specialişti pentru mărirea luciului de apă şi regenerarea resursei piscicole a fost suspendată.
„Până în anul 2022, aveam posibilitatea să incendiem controlat suprafeţele de teren, pentru că această tehnică folosită în acvacultură pentru eliminarea vegetaţiei dure are un impact pozitiv, mărirea luciului de apă, din punctul de vedere al unui inginer piscicol. După, ordonanţa 195 s-a modificat, iar interdicţia incendierii este totală. (…) Această interdicţie nu a rezolvat problema incendiilor din Deltă. Mai degrabă aş spune că i-a întărâtat un pic mai mult pe unii dintre localnici, pentru că, la fel şi în alte activităţi tradiţionale, se simt un pic discriminaţi. Şi atunci, (incendierea ilegală – n.r.) e ca un gest de frondă”, a afirmat guvernatorul Rezervaţiei.
Incendierea suprafeţelor stuficole din Delta Dunării este o practică tradiţională acceptată de unii specialişti, în unele perioade ale anului, chiar şi în contextul poluării aerului, însă, în judeţul Tulcea a fost întotdeauna un motiv de dispută între unii localnici şi autorităţi, specialişti sau organizaţii neguvernamentale.
Legislaţia actuală în domeniul protecţiei mediului, Ordonanţa de Urgenţă nr. 195/2005 coroborată cu legea nr 181/2020, modificată inclusiv anul acesta, interzice incendierea suprafeţelor din ariile naturale şi sancţionează fapta inclusiv cu închisoarea, guvernatorul Rezervaţiei anunţând anul acesta că a început procedura de modificare a actelor normative în vigoare pentru reluarea procedurii de incendiere controlată a vegetaţiei stuficole din deltă, zonă cunoscută ca fiind una dintre cele mai importante suprafeţe compacte de stufărişuri din lume.
Cea mai mare suprafaţă incendiată în ultimii zece ani raportată de ARBDD a fost înregistrată în anul 2022, în primul an al escaladării conflictului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, însă în niciunul dintre cazuri nu s-a identificat vreun vinovat.
Datele ARBDD arată că, în anul 2015, în Rezervaţie au fost înregistrate 64 de incendii, care au afectat o suprafaţă totală de 5.925,3 hectare, în timp ce în 2022 s-au semnalat 110 incendii, care au cuprins 22.085,2 hectare. În anul 2023, în Deltă s-au înregistrat 31 de incendii, care au afectat o suprafaţă totală de 2.704 hectare, iar anul trecut au fost 19 incendii pe 2.350 de hectare.
Cu o suprafaţă totală de 5.800 de kilometri pătraţi, Delta Dunării este recunoscută ca cel mai tânăr pământ al Europei, iar o parte din aceasta se regăseşte în Ucraina, suprafaţă administrată de Rezervaţia Biosferei Dunărea din ţara vecină. În anul 1999, delta din cele două state a fost inclusă în reţeaua internaţională a rezervaţiilor biosferei transfrontaliere.