Proiecte europene care au schimbat fața României: cum a ajuns aeroportul din Bacău un hub pentru afacerile din regiune

Reabilitarea şi modernizarea aeroportului internaţional „George Enescu” reprezintă unul din puţinele proiecte consistente reuşite cu fonduri europene în municipiul Bacău, în ultimul deceniu. Chiar dacă alte proiecte (cum ar fi reabilitarea infrastructurii de apă în județ, care face parte din printre cele mai mari 50 proiecte de fonduri structurale din Romania) au atras extrem de multi bani europeni, ele sunt mai degrabă eşecuri, care nu au condus, în mod semnificativ, la îmbunătăţirea vieţii locuitorilor urbei băcăuane.

Așa s-a ajuns ca gestionarea unei afaceri în Bacău de către un băcăuan plecat în străinătate să nu mai fie o utopie. Povestește chiar un localnic aflat în această situație: „Locuiesc în Liverpool și vin de câteva ori pe an acasă pentru că mi-am deschis o mică afacere și încerc să o controlez direct. Faptul că am cursa directă Liverpool – Bacău ma ajută foarte mult și la bani, dar, mai ales, la economisirea timpului. Sunt, în sfârșit, mulțumit pentru că avem un aeroport la nivel european, că s-a făcut și o parcare foarte bună. Sper să se mai facă și strada până la aeroport și avem și noi, băcăuanii, un obiectiv în care suntem în Europa. Am înțeles că vor să modernizeze și pista, sper să nu dureze foarte mult, așa cum mai durează la noi, și atunci se vor deschide și alte destinații. Din ce am vazut eu în Bacau, aeroportul e de departe cel mai realizat obiectiv și care e și folositor pentru cetățean„, spune Ionel Popescu.

Terminalul aeroportului

Alături de pasajul subteran Ștefan Gușe din Bacău, străbătut zilnic de mii de maşini, de dezvoltarea pârtiei de schi de la Slănic Moldova – singura pe o rază de 150 km şi de reabilitarea Observatorului Astronomic, aeroportul „George Enescu” are un rol major în dezvoltarea zonei. În lipsa unei autostrăzi care să lege estul de vestul ţării, aeroportul băcăuan a devenit polul traficului de business ce include societăţi comerciale de turism şi servicii conexe care îşi desfăşoară activitatea în judeţul Bacău, respectiv în Regiunea Nord-Est, precum şi companiile cu capital străin şi alte firme din judeţ şi din aria de captare a Aeroportului.

Aeroportul contribuie şi la menţinerea în regiune a celor 2.067 societăţi din judeţul Bacau care au capital străin şi a unei părţi din cele 7.820 de astfel de societăţi din Regiunea Nord-Est. Dezvoltarea traficului de business prin intermediul aeroportului băcăuan e certă, după cum arată statisticile oficiale.

„Poarta aeriană reprezintă, practic, singura şansă reală nu numai pentru operativitatea afacerilor, dar şi pentru rudele şi prietenii care călătoresc lunar sau anual în vizita la persoanele plecate în strainatate, având impact asupra nivelului de dezvoltare personală şi a statutului social”, spune Corneliu Iorga, directorul de producție al companiei Metalurgica Moldova Bacău.

Terminalul aeroportului pe timp de noapte

Autorităţile locale au înţeles că singura şansă reală de dezvoltare este un aeroport la standarde internaţionale, iar costurile cerute de un asemenea proiect putea fi acoperite doar cu ajutorul fondurilor europene. Procesul de modernizare a început în 2011, lucrările efective fiind începute în august 2015, odată cu semnarea contractului de proiectare şi execuţie a infrastructurii civile de transport aerian.

Practic, în acest prim proiect s-a dărâmat un vechi aeroport şi s-a construit un alt terminal, un alt turn de control cu anexa administrativă, un terminal intermodal petru transport rutier, o nouă parcare pentru autovehicule de 18.390 mp, plus alte multe obiective necesare întreţinerii (uzina electrică, centrala termică, rezervor de apă antiincendiu şi staţie de pompare, etc.). Totul în valoare totală de 84,2 milioane de lei, din care 44 milioane lei fonduri europene (FEDR).

Un al doilea proiect derulat acum la aeroportul „George Enescu” este modernizarea la standarde mondiale a pistei care va asigura venirea a noi operatori şi aterizarea-decolarea a unor avioane de mare capacitate. Valoarea totală eligibilă a proiectului este de 162,3 milioane de lei, din care 121,7 milioane de lei o reprezintă contribuţia UE (75%). Alte 37,3 milioane de lei sunt contribuţia asigurată prin bugetul de stat (23%), iar 3,2 milioane de lei este contribuţia de 2% asigurată din bugetul Consiliului Județean Bacău.

Durata preconizată de realizare a obiectivelor de investiţii este de 18 luni şi cuprinde pe lângă reabilitarea şi modernizarea totală a pistei, şi alte lucrari aferente de complexitate (balizaj luminos, canalizare pluviala, Platforme antisuflu etc.).

Toate aceste lucrări de construcţii şi modernizare au avut, ca efect imediat, scăderea uşoară a numărului de pasageri: „Cauza principală care a determinat o scădere a numărului de pasageri sub media pe ţară o reprezintă restricţiile determinate de starea actuală a suprafeţelor aeroportuare, în special a pistei de decolare – aterizare. Odata cu implementarea proiectului „Creşterea capacității portante și modernizarea pistei de decolare aterizare și a suprafețelor de mişcare aferente” aceste restricţii vor fi înlăturate, creându-se astfel premisele pentru atragerea de noi companii aeriene, introducerea de noi destinaţii şi, implicit, creşterea numărului de pasageri. Din experienţa altor proiecte de modernizare a unor aeroporturi din România de dimensiuni comparabile cu aeroportul din Bacău, şi ţinând seama de poziţionarea geografică favorabilă a acestuia, estimăm o creştere pe termen scurt şi mediu cu cel puţin egală sau mai mare decât media pe România. În ceea ce priveşte dezvoltarea transportului de marfă (cargo), acesta reprezintă o prioritate pe termen mediu atât a judeţului Bacâu, cât şi a administratorului de aeroport”, a declarat pentru G4Media.ro Oana Daniela Chelaru, preşedintele executiv al Aeroportului „George Enescu”.

Pasagerii care tranzitează zilnic pe rute spre și dinspre Italia, Spania, Marea Britanie, Belgia, Turcia sunt turişti, oameni de afaceri, cetăţeni români care traiesc şi lucrează în Occident. Potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică şi a estimărilor guvernului, peste 400.000 de romani din zona de Nord-Est a României sunt plecaţi în străinătate, destinaţiile principale către care s-a îndreptat populaţia din zonă fiind: Italia, Spania, Irlanda, Anglia, Peninsula Scandinavia, Cehia.

Potrivit datelor aeroportului, principalele categorii de călători sunt:

• turişti străini care vin să viziteze regiunea;
• oameni de afaceri români şi străini cu investitii în zonă;
• cetăţeni români/maghiari/ucrainieni stabiliţi în Europa de Vest;
• rudele/prietenii cetăţenilor stabiliţi în Europa de Vest şi care merg la aceştia în vizită.

Beneficiarii direcţi al proiectului sunt persoanele aflate în aria de captare a aeroportului (aproximativ 1.5 milioane de oameni).

Beneficiarii indirecţi sunt companiile din Regiunea Nord-Est.

Investiţiile la aeroportul băcăuan continuă pentru a spori gradul de siguranță şi securitate: achiziţionarea de echipamente şi sisteme de control, realizarea unui sistem de supraveghere cu televiziune în circuit inchis, achiziţionarea şi montarea unei instalaţii laser pentru diminuarea pericolului aviar pentru a descuraja zborul păsărilor, achiziţionarea de mijloace aeroportuare pentru creşterea siguranţei pasagerilor etc. Toate în valoare de aproape 70 de milioane de lei, din care mai mult de jumatate, fonduri europene.

Cătălin Costache, director general al Organismului Intermediar de Transport, responsabil cu fondurile europene din cadrul Ministerului Transporturilor, a anunțat într-o conferinţă de presă aeroportul din Bacau este un “deschizător de drum” în convingerea autorităţilor europene că se încadrează în obiectivele POIM şi au dreptul, astfel, la finanţare europeană. “Dintr-o alocare totală de peste 400 de milioane de euro, am primit până acum cereri de peste 100 de milioane de euro, din care am aprobat la finanţare proiecte în valoare de 63 de milioane de euro. Din această sumă 75% a fost alocată aeroportului din Bacău”, a spus oficialul din Transporturi.

Foto sus: Noul turn de control al Aeroportului Bacău 

Acest material face parte dintr-o serie de articole despre România și UE, iar apariția lor este sprjinită de Reprezentanța Comisiei Europene în România.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra informațiilor prezentate revine autorului.