G4Media.ro

Proiect de Lege a Cercetării, anunțat ca propunere de ministrul Sebastian Burduja:…

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media

Proiect de Lege a Cercetării, anunțat ca propunere de ministrul Sebastian Burduja: Va fi prefațat de dezbateri naționale, până cel târziu în iunie 2023

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării intenționează să propună, până cel târziu în iunie 2023, un proiect de Lege a Cercetării, care să înlocuiască ordonanța veche de 20 de ani pe care se bazează în prezent activitatea în acest sector, a declarat vineri, pentru EduPedu.ro, ministrul Sebastian Burduja. Acesta a precizat că proiectul va fi prefațat de dezbateri ce vor fi organizate printr-un parteneriat cu Banca Mondială, pe care guvernul speră să-l încheie până la sfârșitul acestui an.
  • Notă: Pregătirea proiectului de lege ar urma, în acest fel, un traseu diferit de cel al proiectelor de lege ale educației, care au fost pregătite fără consultări cu specialiștii, în interiorul Ministerului Educației, pe parcursul unui an, după care au fost supuse consultării publice, timp de aproape o lună și jumătate, în timpul vacanței de vară.
Ministrul a precizat, pe de altă parte, că, în perioada următoare, urmează să fie înaintat spre aprobare atât Planul Național pentru Cercetare, aflat spre finalul procesului de avizare, dar și o metodologie de evaluare a infrastructurilor de cercetare strategice (IOSIN), pentru a vedea care dintre ele își păstrează relevanța. Citește articolul integral pe EduPedu.ro.
Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

6 comentarii

  1. Stati cu ochii pe junior, ca nu stie decat adunarea. La el in conturi, desigur !

  2. Inca o sansa sa amnistieze plagiatele, daca pica legea invatamantului.

  3. Care cercetatori, ca au plecat toti adevaratii cercetatori??!!!
    Plimbareti de hartii prin Institute de „cercetare” or mai fi, dar in Romania cercetarea e in moarte clinica, daca nu cumva a decedat…
    S-a creat un nou Minister al “Cercetării, Inovării și Digitalizării” (MCID), deci prima intenție a fost bună. În Programul de Guvernare s-au avansat niște proiecții financiare decente spre mulțumitoare pentru domeniu pînă în anul 2024.
    Din păcate, nici pînă în momentul de față acest nou Minister nu este funcțional, nu are Organigrama aprobată, nu are dreptul să primească și să distribuie fonduri. Situația este de așa natură încât nici pentru proiectele multi-anuale (de exemplu, cele câștigate în competițiile anterioare) nu s-a deschis finanțarea.
    Institutele Naționale nu au cum supraviețui fără Finanțarea Nucleu, care și ea este pe bază de proiecte multianuale și unde a fost, totuși, un fel de competiție atunci când s-a lansat programul actual. (Faptul că în etapa finală a acelei competiții sumele au fost decise comisia de “specialiști” din minister nu tocmai corelat cu evaluările tehnico-științifice efectuate de specialiștii adevărați nu le-o poate imputa nimeni INCD-urilor.) Nu se întreabă nimeni din ce trăiesc acum aceste institute, acești cercetători? Unele institute au linii de credit, dar pentru multe s-a terminat și această posibilitate. S-au acordat “pe hârtie” și “pe sprânceană” niște fonduri pentru Instalațiile de Interes Național, în tradiționala lipsă de transparență a acestui mecanism de finanțare.
    Ca lucrurile să fie clare, din câte știu, până în momentul de față Guvernul nu a vărsat niciun leu cercetării.”
    In Bugetul pe 2022 Romania a locat Cercetarii si Inovarii 0,15% din PIB!!!

  4. Aflarea-n treaba la romani:
    – un nou proiect de Lege a cerccetarii promite Burduja…
    – Planul Național pentru Cercetare, aflat spre finalul procesului de avizare, promite acelasi Burduja…
    – 22.07.2022, Site-ul Guv. Romaniei: „Guvernul a ADOPTAT Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022-2027.
    Strategia, elaborată de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, setează viziunea pentru sistemul de cercetare-inovare românesc în orizontul 2030 și exprimă opțiunea fermă de a recunoaște și susține excelența, de a recompensa performanța, de a stimula dezvoltarea colaborării între mediul public și cel privat. Știința, inovarea și antreprenoriatul de inovare vor constitui modele de succes pentru dezvoltarea sustenabilă a României în context local, național și internațional.
    Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă este structurată pe 4 obiective generale: Dezvoltarea sistemului de cercetare, dezvoltare și inovare; Susținerea ecosistemelor de inovare asociate specializărilor inteligente; Mobilizare către inovare; Creșterea colaborării europene și internaționale.”
    Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă prevede explicit ambiția României de a deveni un actor important în circulația talentelor, o destinație gazdă pentru cercetători de excelență și inovatori. Aceștia urmează să beneficieze de un ecosistem de inovare atractiv, care susține antreprenorii și riscul, de facilități și programe de cercetare care să-i provoace, dar și de un mediu cultural și natural de excepție.
    Documentul este rezultatul a zeci de runde de consultări și un parteneriat strâns între Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și experții săi, pe de o parte, și Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), organizațiile de cercetare, Academia Română, mediul academic și mediul privat, pe de altă parte.”

    Bai, Burduja, te-ai zapacit de tot printre atatea Legi, Strategii, Planuri din care sunt SIGURA ca va iesi fix NIMIC!
    NIMIC s-a ales din toate Programele de guvernare, Strategiile, Planurile de dezvoltare, Master Planurile voastre post ’89!
    NIMIC, ZERO adica!

  5. Un exemplu: Institutul Cantacuzino: Dezastrul post-revoluționar: de la vaccinuri la suplimente alimentare!!
    Când Institutul Cantacuzino împlinea 100 de ani de la înființare, premierul Florin Cîțu declara că România ar putea să producă aici un vaccin anti-Covid. A părut mai mult o glumă sau o declarație politicianistă.
    Motivul? Institutul produce acum suplimente alimentare și NU are licență pentru niciun tip de vaccin, inclusiv cel gripal, încă din 2010. În 1992, institutul a renunțat să mai facă vaccinul antipoliomelitic, apoi vaccinul antirujeolic, în 2002 a închis linia pentru vaccinul împotriva tusei convulsive, iar peste încă zece ani și linia pentru cel antigripal. Din institut nu mai rămăseseră decât valențele romantice și declarațiile pompoase.
    Cu toate acestea, pandemia nu pare să fi „trezit” autoritățile, planuri punctuale există, cum au existat mai mereu în acești ani: să se poată produce din nou vaccinul antigripal și tetanic, să fie aduși cercetători etc. Dar lipsesc viziunea, determinarea și entuziasmul din timpul lui Cantacuzino, deși împrejurările sunt, poate, la fel de dramatice. Nu lipsesc însă vorbele mari: Institutul TREBUIE(!!) să fie de importanță strategică.”(!!)