Primarul comunei Brăhășești din Galați, inculpat de EPPO pentru fals în înscrisuri oficiale și tentativă de fraudă cu fonduri europene

Parchetul European (EPPO) a depus la Tribunalul Iași, pe 7 decembrie, un rechizitoriu împotriva primarului comunei Brăhășești, județul Galați, pentru fals în înscrisuri oficiale și tentativă de fraudă cu fonduri europene, potrivit unui comunicat remis luni presei.

Primarul este acuzat că a încercat obținerea ilegală de fonduri UE, în cadrul unui proiect de sprijinire a dezvoltării inițiale a unor noi companii în cadrul comunității locale, finanțat prin Programul Operațional Capital Uman 2014–2020.

În calitate de beneficiar al finanțării UE, comuna Brăhășești a trebuit să organizeze cursuri de învățare pentru viitorii antreprenori, care la rândul lor trebuiau să elaboreze planuri de afaceri pentru analiză și selecție pentru ajutoare financiare – care urmau să fie acordate după înființarea companiilor.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Conform regulilor aplicabile, întreprinderile nou create trebuiau înregistrate cel târziu la 14 februarie 2020 – dar la acea dată nu a fost înființată nicio companie de către cele 15 persoane ale căror planuri de afaceri au fost selectate pentru ajutor. Cele 15 companii au fost înregistrate (și astfel au câștigat personalitate juridică) abia la 12 martie 2020.

Pârâtul, în calitatea sa oficială de primar și reprezentant legal al beneficiarului fondurilor UE, este acuzat că ar fi încheiat contracte de subvenționare cu 15 persoane fizice, toate din data de 14 martie 2020 – deși doar persoanele juridice aveau dreptul să primească ajutorul financiar. Acesta este suspectat că ulterior au fost înlocuite paginile care conțin datele de identificare ale persoanelor fizice cu altele noi, conținând datele de identificare ale firmelor nou înregistrate.

Contractele presupuse falsificate, împreună cu alte documente și declarații solicitate, au fost depuse la autoritatea română de gestionare a fondurilor UE, ca justificare a cererii de aproximativ 260.000 EUR (1.278.225 RON). Tentativa de fraudă a fost constatată în urma unei verificări amănunțite de către autoritatea de management, iar plata a fost respinsă.