Președintele Klaus Iohannis, mesaj de 23 august: Regimurile totalitare au schimbat fața umanității, lăsând în urmă moarte, suferință și răni adânci/ Uitarea și prezentarea trunchiată sau deformată a faptelor istorice pot face oricând posibilă repetarea greșelilor trecutului

Regimurile totalitare au schimbat fața umanității, lăsând în urmă moarte, suferință și răni adânci iar uitarea și prezentarea trunchiată sau deformată a faptelor istorice pot face oricând posibilă repetarea greșelilor trecutului, a transmis președintele Klaus Iohannis cu ocazia Zilei Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului.

„Incontestabil, cunoașterea, asumarea și transmiterea adevărului istoric sunt singurele căi prin care națiunea română își menține adeziunea la platforma de idei și valori europene și occidentale. Evaluarea costurilor acțiunilor lipsite de sens ale totalitarismelor trebuie să fie lecții cu însemnătate pentru viitor”, a transmis șeful statului.

De asemenea, președintele Iohannis l-a evocat pe Regele Mihai, „cel care a fost loial națiunii române și care, cu responsabilitate și îndârjire, alături de Armata română, a reușit să rupă alianța toxică cu Germania nazistă”.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Ziua de 23 august, ziua Pactului Ribbentrop-Molotov, a fost stabilită de Parlamentul European, printr-o Declarație din anul 2008, ca Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Nazismului și Comunismului. Totodată, în anul 2011, Parlamentul României, prin Legea nr. 198, a declarat ziua de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului.

Mesajul integral al președintelui Klaus Iohannis:

Memoria victimelor totalitarismelor – edificiul imaterial al României moderne

Infamul Pact Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939, a reprezentat începutul tragediei Europei, un moment care a deschis calea unor abuzuri fatale și a sfâșiat teritorii prin împărțirea Europei Centrale și Răsăritene în sfere de influență. Așa-zisul pact de neagresiune a sfârtecat năzuințele și idealurile națiunilor europene, deschizând calea celui de-al Doilea Război Mondial, cu implicații dezastruoase pentru omenire.

Regimurile totalitare au schimbat fața umanității, lăsând în urmă moarte, suferință și răni adânci. Deportările în masă, crimele, foametea, tortura, dezinformarea, încălcarea flagrantă a legii au fost doar o parte dintre instrumentele cu care s-a încercat distrugerea sistematică a societăților europene. Pierderile de vieți omenești, suferințele umane, mutilarea generațiilor, suprimarea celor incomozi regimurilor, precum și pierderile materiale provocate de noul război constituie bilanțul brutal al acelei tragice perioade.

Comemorarea victimelor fascismului și comunismului, a acelor oameni care și-au sacrificat viața și libertatea în lupta pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale, dar și a valorilor și principiilor democratice, reprezintă un gest obligatoriu și necesar pentru a împiedica evoluții reprobabile ale istoriei. Milioanelor de oameni care au căzut pradă regimurilor criminale ilegitime trebuie să le menținem vie memoria prin educarea tinerelor generații în spiritul valorilor democratice europene.

Uitarea și prezentarea trunchiată sau deformată a faptelor istorice pot face oricând posibilă repetarea greșelilor trecutului. Nimeni, niciodată, nu trebuie să mai experimenteze acele atrocități izvorâte dintr-un dispreț profund la adresa demnității umane. Incontestabil, cunoașterea, asumarea și transmiterea adevărului istoric sunt singurele căi prin care națiunea română își menține adeziunea la platforma de idei și valori europene și occidentale. Evaluarea costurilor acțiunilor lipsite de sens ale totalitarismelor trebuie să fie lecții cu însemnătate pentru viitor.

Astăzi, evocăm, totodată, gestul plin de curaj, înfăptuit la 23 august 1944, al Regelui Mihai I, cel care a fost loial națiunii române și care, cu responsabilitate și îndârjire, alături de Armata română, a reușit să rupă alianța toxică cu Germania nazistă. Să păstrăm vie lecția acelui important moment de abilitate politică drept un simbol al verticalității, unității și moralității.

Trăim, în prezent, într-un context marcat de provocări complexe care reclamă acțiuni concrete din partea noastră, a tuturor. Pandemia de COVID-19 nu este doar o criză sanitară fără precedent, ci și o piatră de încercare a solidarității și unității, exploatată abil de lideri de opinie și politicieni populiști. Ideologiile radicale, glorificarea călăilor, precum și curentele extremiste și tentativele de distorsionare a istoriei amenință societățile democratice de la nivel global și riscă să vulnerabilizeze progresele înregistrate până acum. Ignorarea acestor pericole va amplifica această hidră care se hrănește cu indiferență și pasivitate.

Statul de drept, valorile democratice, drepturile și libertățile fundamentale, pacea și stabilitatea sunt bunuri câștigate cu prețul vieții. Datoria noastră sacră este să le apărăm și să le transmitem generațiilor tinere. Viitorul nostru democratic depinde de implicarea de astăzi. Să ne opunem ferm și viguros, fiecare dintre noi și mai ales împreună, împotriva oricăror tentative de degradare a valorilor europene și de abandonare a acestora.

Vigilența și sancționarea rapidă a tuturor derapajelor antidemocratice reprezintă atitudini obligatorii pentru garantarea progresului României europene.

Sursa foto: Administrația Prezidențială