Președintele Camerunului, în vârstă de 92 de ani, a anunțat că va candida pentru al optulea mandat. El se află la putere din 1982

Președintele Camerunului, Paul Biya, în vârstă de 92 de ani, a anunțat că va candida pentru al optulea mandat la alegerile din octombrie. Anunțul vine în urma speculațiilor conform cărora liderul în vârstă nu va candida, pregătind terenul pentru o confruntare electorală, potrivit AP.

Paul Biya, al doilea cel mai longeviv președinte african după Teodoro Obiang din Guineea Ecuatorială, este frecvent bolnav și plecat în străinătate. Anul trecut, s-a răspândit zvonul că ar fi murit, ceea ce a determinat guvernul să dezmintă public zvonurile. Biya, al doilea președinte al Camerunului de la independența față de Franța în 1960, se află la putere din 1982.

Promițând că ce este mai bun urmează să vină în postarea sa pe social media, Biya și-a reiterat hotărârea de a guverna, spunând: „Fiți siguri că hotărârea mea de a vă servi este proporțională cu provocările serioase cu care ne confruntăm”.

Cei peste 40 de ani de guvernare ai lui Biya au lăsat un impact de durată. Guvernul său s-a confruntat cu diverse provocări, inclusiv acuzații de corupție și o mișcare secesionistă în provinciile anglofone din Camerun, care a forțat mii de persoane să renunțe la școală și a declanșat ciocniri mortale cu forțele de securitate.

„Anunțul președintelui Biya de a candida din nou este un semn clar al tranziției politice blocate din Camerun. După peste 40 de ani la putere, țara are nevoie de reînnoire – nu de repetiție. Camerunezii merită o schimbare democratică și o conducere responsabilă”, a declarat pentru The Associated Press Nkongho Felix Agbor, avocat și susținător al drepturilor omului.

Camerun a trebuit, de asemenea, să facă față violențelor generate de gruparea extremistă islamică Boko Haram, cu sediul în Nigeria vecină.

Recent, mai mulți aliați de lungă durată ai lui Biya și-au anunțat propriile candidaturi la președinție.

Biya a obținut victoria în 2018, cu peste 70% din voturi, într-un scrutin marcat de nereguli și de o prezență scăzută la vot din cauza violențelor separatiste și jihadiste în curs.

Într-o regiune amenințată de reducerea spațiului democratic, mai multe alte țări africane au, de asemenea, președinți acuzați de utilizarea mecanismelor statului pentru a-și prelungi șederea la putere. Președintele Ugandei, Yoweri Museveni, și-a depus recent candidatura pentru un al șaptelea mandat, o mișcare care l-ar apropia de cinci decenii la putere în țara est-africană.