G4Media.ro

Presa rusă: Cum a concentrat un singur holding din Transnistria toată puterea…

Presa rusă: Cum a concentrat un singur holding din Transnistria toată puterea în propriile mâini / Toți cei 33 de parlamentari au legătură cu compania Sheriff, opoziția a fost practic exclusă din alegeri

Alegerile parlamentare din Republica Moldovenească Transnistreană nerecunoscută (PMR) au dat naștere unei situații unice. În Sovietul Suprem al republicii vor avea ședințe în următorii cinci ani deputați care vor fi complet subordonați holdingului local „Sheriff”, scrie Kommersant. ru, citată de Rador.

Ținând cont că președintele republicii este un protejat al holdingului amintit, în Transnistria întreaga putere este în acest moment concentrată în mâinile unui singur grup financiar-industrial. Monopolizarea puterii în mâinile oligarhilor transnistreni va genera probleme serioase, avertizează experții.

Întreaga putere este în mâna holdingului „Sheriff”

Alegerile în Sovietul Suprem (parlamentul local) al Republicii Moldovenești Transnistrene (PMR) nu au atras prea multă atenție. În orice caz, au fost urmărite cu siguranță mai puțin decât dramatica campanie prezidențială din Republica Moldova, de care Transnistria s-a desprins în urmă cu 30 de ani și unde pro-occidentala Maia Sandu l-a zdrobit în turul doi de scrutin pe actualul șef al statului, pro-rusul Igor Dodon.

Scrutinul în PMR – nu contează dacă este vorba despre alegeri prezidențiale sau de alegeri parlamentare – este întotdeauna lipsit de intrigă geopolitică. Politicianul transnistrean poate fi numai pro-rus, altfel este predestinat înfrângerii.

Cu toate acestea, se poate spune că rezultatul alegerilor în Sovietul Suprem, desfășurate pe 29 noiembrie, este ceva de senzație, fie aceasta chiar și una fără surle și trâmbițe. Potrivit rezultatelor preliminare ale votului, date publicității luni de către Comisia Electorală Centrală din Transnistria, în parlament nu a intrat nici măcar un singur candidat care să nu aibă legătură cu holdingul local „Sheriff”.

Holdingul amintit reunește zeci de întreprinderi și de companii care se ocupă cu comerțul angro și en-detail, cu acordarea de servicii financiare și de telecomunicații, cu producția de textile, alcool, produse alimentare etc.

Dintre cei 33 de deputați câți are legislativul republicii, 29 sunt reprezentanți ai Partidului „Obnovlenie” (Înnoirea), creat și finanțat de „Sheriff”, a declarat, pentru publicația rusă „Kommersant”, directorul adjunct al Institutului pentru Studii Social-Politice și Dezvoltare Regională din Transnistria, Andrei Mospanov. Ceilalți patru sunt oameni de afaceri care au cu holdingul relații economice și un politolog apropiat de „Sheriff”.

„Situația este de așa natură încât în noua legislatură a parlamentului nu există opoziție și nici chiar un punct de vedere alternativ la cel al partidului ‘Obnovlenie’. Este un monolit. Nu are sens nici crearea unei fracțiuni – întregul parlament este o fracțiune”, a adăugat Mospanov.

Membrii partidului „Obnovlenie” au făcut parte și înainte din majoritatea parlamentară locală. Acum însă aceasta reprezintă 100%. Având în vedere că președintele PMR, Vadim Krasnoselski, care a învins în alegerile din 2016, a venit, de asemenea, la putere cu sprijinul politic, financiar și mediatic al holdingului „Sheriff”, acesta controlează acum toate ramurile puterii: instanțele transnistrene practic nu dau sentințe fără să se consulte cu această structură de business.

Alegeri fără alternativă

Rezultatul obținut la alegeri nu este o întâmplare, este convins șeful Școlii de Studii Politice de la Tiraspol, Anatoli Dirun, care a încercat și el să candideze pentru un fotoliu de deputat. Candidații alternativi au fost respinși încă în etapa înregistrării candidaturii, a arătat Dirun.

„Unii nu au ajuns până la alegeri pentru că li s-a recomandat să nu-și depună candidatura. Alții, cum am fost eu, au ajuns, dar dintr-o dată s-a găsit că semnăturile au fost prezentate incorect”, a arătat Dirun pentru „Kommersant”.

În final s-a creat o situație în care în 23 din cele 33 de circumscripții electorale își depuseseră candidatura candidați fără alternativă.

De multe ori a trebuit să se aleagă între singurul candidat înregistrat și rubrica „Împotriva tuturor”.

Și Andrei Mospanov, și Anatoli Dirun sunt convinși că prezența la vot fără precedent de scăzută (27%; în expresie numerică este vorba de 114.000 de alegători din cei 412.000 de alegători înregistrați) se poate explica tocmai prin epurarea câmpului politic.

Alegerile sunt considerate valabile numai pentru că în 2018, cu contribuția aceluiași partid „Obnovlenie”, pragul minim al prezenței la vot a fost anulat.

„O prezență la vot de 27,7% – istoria republicii nu a cunoscut așa ceva! Cel mai scăzut indicator a fost înregistrat la noi la alegerile parlamentare din 2010, unde a fost de 43%. Remarcați ce cădere mare”, a afirmat Mospanov. Potrivit afirmaților acestuia, un rol determinant, însă nu principal l-a jucat pandemia.

„Mulți nu au mers să voteze din cauza aceasta – se temeau. Dar acesta nu este principala cauză, cauza principală este lipsa de alternativă. Oamenii nu i-au văzut pe liste pe cei pentru care puteau vota. Și pur și simplu nu au văzut să existe vreo posibilitate să influențeze politica. Fie votați pentru putere, fie împotriva tuturor, fie nu mergeți să votați, ceea ce s-a și întâmplat”, a afirmat Mospanov.

„Desființarea participării la vor ar fi trebuit să aibă ca efect înregistrarea de candidați alternativi. Însă de fapt am obținut o situație în care, pentru prima dată, au fost înregistrați 23 de candidați fără alternativă. Așa ceva nu s-a întâmplat niciodată! Este o consecință a monopolizării de către holding a procesului politic în Transnistria”.

Este demn de remarcat faptul că Comisia Electorală Centrală din Transnistria, care a comunicat prompt cine în ce circumscripție a câștigat, nu a dezvăluit date referitoare la numărul de voturi obținute de fiecare. Deosebit de interesante ar fi putut fi datele referitoare la scorul cu care s-a încheiat confruntarea în circumscripțiile în care candidații s-au opus rubricii „Împotriva tuturor”.

Monopolizarea riscurilor

Situația extrem de confortabilă apărută după încheierea alegerilor pentru holdingul care conduce republica nerecunoscută ascunde numeroase riscuri. Transnistria nerecunoscută nu este o regiune prosperă din punct de vedere economic. Plecarea din zonă a populației continuă.

Salariul mediu în republică este de 250-300 de dolari, iar pensia este de 85-90 de dolari. Problemele – fie ele economice sau de altă natură – vor fi acum proiectate exclusiv asupra holdingului „Sheriff”; „asupra holdingului va cădea tot antiratingul”, este de părere Andrei Mospanov.

S-ar părea că a fost repurtată o victorie cu un scor sec, continuă expertul, însă prezența scăzută la vot și votul de protest strică situația. „Este un lucru important, în condițiile nerecunoașterii, când legitimitatea puterii trebuie sprijinită”, a conchis Mospanov.

Anatoli Dirun este mai categoric. După părerea sa, alegerile sunt legale din punctul de vedere al Codului Electoral și al Legii electorale, dar nu sunt legitime din punctul de vedere al încrederii din partea cetățenilor Transnistriei. În legătură cu acest lucru, Dirun prezice problemele nu numai în politica internă, ci și în negocierile privind reglementarea definitivă a conflictului transnistrean, negocieri pe care Tiraspolul le duce cu Republica Moldova cu medierea OSCE, a Rusiei și Ucrainei.

  • „Aceste rezultate (ale scrutinului – n. trad.) creează în planul politicii externe probleme și dificultăți foarte mari în perceperea Transnistriei din punctul de vedere al imaginii unui stat democratic. Pe fondul problemelor de imagine pe care le are republica, noi înșine am provocat o problemă, ale cărei consecințe vom fi nevoiți să le resimțim inclusiv în cadrul procesului de negocieri. Nu trebuie să ne îndoim că partenerii noștri moldoveni vor încerca să folosească slaba reprezentare – a Sovietului Suprem oligarhic – din punctul de vedere al evaluării nivelului democrației în Transnistria. Ei vor proiecta această situație asupra altor teme. Groso modo vor spune: „Pe cine reprezentați?”, a arătat Dirun.

Valeri Lițkai, fost șef al Ministerului de Externe al Transnistriei, a arătat, de asemenea, că monopolizarea puterii este semnul unei „mari crize generale” și un risc care poate genera probleme în politica externă a Transnistriei. Lițkai este convins că noua conducere a Republicii Moldova va acționa activ și perseverent în problema transnistreană. El a reamintit că noul președinte moldovean, Maia Sandu, a cerut deja retragerea din Transnistria a militarilor Federației Ruse și înlocuirea militarilor ruși pentru menținerea păcii cu observatorii OSCE.

„Aceasta este un real conflict între două poziții (Transnistria insistă asupra necesității menținerii prezenței militare ruse – n. „Kommersant”). Sandu intenționează să pună problemele în mod ferm. Ea va ataca și va propune propria agendă”, a arătat Valeri Lițkai.

În această situație, Tiraspolul trebuie să dea dovadă de capacitatea de a manevra, în timp ce acum „șoferul este panicat și se teme și se agață de volan”. „Mișcările greoaie duc la un rezultat deplorabil”, a conchis fostul șef al departamentului de politică externă al Transnistriei.

Sursa: Kommersant/ Articol de Vladimir Soloviov/ Rador/ Traducerea Silvia Nicolau

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.