Premierul Cîțu, mesaj de Ziua Națională a Holocaustului: România are o datorie morală fundamentală să păstreze vie, pentru eternitate, memoria victimelor, să ofere sprijin urmaşilor victimelor, dar şi supravieţuitorilor, acei ultimi martori ai Holocaustului din România

9 octombrie este ziua în care România comemorează victimele Holocaustului, dat fiind că în această zi, în 1941, a început deportarea evreilor din Basarabia, Bucovina, Herța și Dorohoi cu destinația Transnistria, la ordinul mareșalului Ion Antonescu.

Premierul interimar Florin Cîțu a transmis un mesaj cu această ocazie, subliniind că este datoria morală a României să păstreze vie, pentru eternitate, memoria victimelor și să ofere sprijin urmașilor și supraviețuitorilor Holocaustului.

Comunicatul transmis de premier:

„Astăzi, 9 octombrie 2021, marcăm opt decenii de la începutul deportărilor evreilor români din Sudul Bucovinei în Transnistria, episod care face parte din evenimentele întunecate ale Holocaustului în care autorităţile române din anii 40 sub coordonarea regimului Antonescu au fost pe deplin implicate.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

România are o datorie morală fundamentală să păstreze vie, pentru eternitate, memoria victimelor, să ofere sprijin urmaşilor victimelor, dar şi supravieţuitorilor, acei ultimi martori ai Holocaustului din România. Mai mult decât atât, autorităţile şi societatea în ansamblu au datoria să înlăture ignoranţa, uitarea şi dezinteresul faţă de evenimentele tragice din istoria naţională.

Holocaustul a fost posibil prin folosirea instituţiilor statului împotriva propriilor cetăţeni, prin cultivarea antisemitismului şi a discursului urii, pe care le-au promovat şi transmis inclusiv intelectuali şi oameni politici români înaintea celui de-al Doilea Război Mondial. Dar în acelaşi timp, ignorarea răului sau pasivitatea în faţa abuzurilor şi a fărădelegilor au contribuit la cea mai mare tragedie prin care a trecut umanitatea.

Totodată, au existat în acele clipe teribile, unde moartea era la tot pasul, conaţionali care au înţeles, riscând totul, că viaţa oricărui semen este nepreţuită, indiferent de etnia sau religia sa. Şi ei, „Drepţii între Popoare” ai României, recunoscuţi de statul Israel, trebuie astăzi onoraţi!

Astăzi, sunt cu atât mai revoltat când văd partide extremiste în Parlamentul României, când constat cum simboluri ale victimelor Holocaustului sunt trivializate în protestele publice şi când istoria Holocaustului este relativizată sau chiar negată. Toate aceste derapaje inadmisibile sunt un semnal că efortul instituţiilor statului pentru a proteja memoria victimelor Holocaustului şi combaterea extremismului trebuie să continue hotărât. Sunt decis să fac tot ce-mi stă în putinţă în această direcţie!

Avem nevoie astăzi de mai multă coordonare şi consolidare instituţională, dar şi de noi instrumente pentru a stimula educaţia despre Holocaust. Astfel, în scopul de a proteja memoria victimelor Holocaustului şi a lupta împotriva fenomenelor care au la bază ura, am numit în ultimul an un Reprezentant Special al Guvernului pentru combaterea antisemitismului, iar Executivul a adoptat în luna mai prima Strategie naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură pentru perioada 2021 – 2023. Începând din aceste zile un nou comitet interministerial format din reprezentanţi din instituţii şi organizaţii ale societăţii civile va începe să lucreze pentru punerea în aplicare a strategiei pentru a educa generaţia tânără despre pericolul antisemitismului şi xenofobiei, pentru a promova toleranţa faţă de alţii, şi pentru a preveni ori sancţiona actele de antisemitism, xenofobie, sau cele asociate cu radicalizarea şi discursul instigator la ură.

La 80 de ani distanţă de la deportările din Bucovina, trebuie să înţelegem că asumarea propriului trecut şi păstrarea memoriei victimelor rămân o datorie profundă. Trebuie să ne amintim mereu despre ei, despre visele şi speranţele lor şi despre contribuţia comunităţii evreieşti la dezvoltarea României.

Să ne amintim aşadar de toţi cei care au pierit în Holocaust şi să ne rugăm în fiecare zi pentru ca memoria lor să rămână neştearsă! Amintirea victimelor nu va dispărea niciodată! Ele vor trăi prin noi!”.

sursa foto: Captură video