Pravfond: De la spioni la pioni ai Kremlinului / Cum își promovează Rusia agenda geopolitică la nivel global (Rise Moldova)

Sub pretextul apărării drepturilor omului, o fundație rusă finanțată de stat a promovat ani la rândul agenda geopolitică a Kremlinului la nivel global — inclusiv prin asigurarea sprijinului legal pentru presupuşi spioni, infractori și propagandiști, scrie Rise Moldova. Investigația se bazează pe un set de aproape 50.000 de e-mailuri interne ale Pravfond, obținute de jurnaliștii postului public danez DR și împărtășite cu OCCRP și peste 28 de parteneri media internaționali, printre care și RISE Moldova.

Fundația pentru susținerea și apărarea drepturilor compatrioților care locuiesc peste hotare, cunoscută sub acronimul rusesc Pravfond, a fost fondată în 2012, având ca scop declarat apărarea drepturilor rușilor din diasporă, în special prin acordarea asistenței juridice.

Emailurile arată că, deși a fost inclusă sub sancțiunile Uniunii Europeane în 2023, Pravfond a găsit diverse căi să continuie să trimită bani către beneficiari din țări europene, ceea ce ar putea reprezenta multiple încălcări ale regimului de sancțiuni. Astfel de transferuri au ajuns și în Moldova.

Documentele mai dezvăluie colaborări directe între Pravfond și serviciile ruse de informații, inclusiv sprijinul acordat Serviciului Federal de Securitate pentru a contracara urmărirea penală de către Lituania a foștilor oficiali sovietici acuzați de crime de război comise în timpul luptei pentru independență. Pravfond se concentrează în mod deosebit asupra țărilor baltice — Letonia, Estonia și Lituania — unde sunt direcționate circa o cincime din granturi.

„Fundația [Pravfond] a fost creată pentru a finanța operațiuni de influență sub pretextul combaterii discriminării”, a declarat Marta Tuul, purtătoare de cuvânt a serviciului de securitate estonian, KAPO. „Este o extensie a serviciilor de informații ruse, care permite controlul și dirijarea diasporei vorbitoare de limba rusă”.

Republica Moldova este de asemenea o țintă a Pravfond, alături de celelalte foste republici sovietice. Acestea sunt considerate „regiuni prioritare”, după cum a afirmat Vladimir Pozdorovkin, directorul-adjunct al Pravfond, într-un e-mail, deoarece „compatrioții noștri s-au pomenit [acolo] fără voia lor.”

Această perspectivă — conform căreia milioane de foști cetățeni sovietici din vecinătatea Rusiei fac parte în continuare din spațiul cultural și politic rus — este consacrată prin lege federală și constituie un element-cheie al politicii externe a Kremlinului.

„[Rușii din străinătate] sunt o armată, o forță foarte importantă pentru noi”,  declara Alexandr Udalțov, directorul executiv al Pravfond, într-un videoclip promoțional nepublicat, găsit prin emailurile organizației.

INFLUENȚA POLITICĂ A PRAVFOND

Unul dintre beneficiarii Pravfond este Alexander Franchetti, fost antrenor de fitness din Cehia. În 2014, Franchetti a participat la anexarea Crimeei, colaborând cu marina rusă.

În septembrie 2021, a fost reținut pe aeroportul din Praga, la cererea Ucrainei. Deși o instanță superioară a respins extrădarea, autoritățile cehe i-au deschis imediat un dosar penal, acuzându-l de sabotaj și spionarea forțelor guvernamentale ucrainene.

Franchetti a negat acuzațiile, iar Pravfond i-a acordat cel puțin trei granturi, în sumă totală de circa 37.000 de dolari, pentru a-i plăti echipa juridică și traducătorii. În octombrie 2022, el a fost achitat de prima instanță, timp în care a reușit să fugă în Rusia.

Un an mai târziu, achitarea i-a fost anulată, Franchetti a fost condamnat pentru participare la un grup criminal organizat și a primit o pedeapsă cu închisoarea în absență.

Documentele fundației arată zeci de cazuri similare. Un alt exemplu este cel al lui Sergejs Sidorovs, un șofer de taxi din Letonia, arestat în 2023 de serviciile de securitate letone.

Sidorovs fost condamnat la 7 ani de închisoare pentru spionaj în favoarea Rusiei. Fusese recrutat prin Telegram pentru a fotografia obiective militare, locuințe cu steaguri ucrainene și a complotat să arunce în aer un poligon de testare a dronelor de lângă Riga. Pravfond i-a oferit 5.000 de euro pentru apărare.

Cazul activistului pro-rus Simeon Boikov, cunoscut ca „Австралийский казак (trad. rus. – cazacul autralian)”, ilustrează clar influența politică a fundației Pravfond. După ce a câștigat notorietate în Australia, promovând conspirații antivaccin și susținând deschis Rusia după invazia Ucrainei, Boikov a fost condamnat pentru mai multe infracțiuni, inclusiv agresiune fizică asupra unui susținător ucrainean în etate. Pentru a evita arestarea, s-a refugiat în consulatul Rusiei din Sydney.

Soția sa a cerut ajutor legal de la Pravfond, care l-a sprijinit, prezentându-l drept victimă a persecuției politice. Fundația a făcut lobby intens pentru el, obținând inclusiv intervenția diplomației ruse și, în cele din urmă, un decret prezidențial în 2023 prin care Vladimir Putin i-a acordat cetățenia rusă.

Citește restul articolului pe Rise Moldova.