Populiștii „antieuropeni” sunt pe cale să obțină câștiguri importante în alegerile europarlamentare / Partidele radicale, pe primul loc în nouă țări, conform sondajelor

Franța, Polonia și Austria se numără printre cele nouă țări în care partidele radicale de dreapta ar urma să ajungă pe primul loc.

• Analiză The Guardian

Potrivit sondajelor, partidele populiste „antieuropene” se îndreaptă spre câștiguri importante la alegerile europene din iunie, ceea ce ar putea schimba puternic balanța parlamentară spre dreapta și ar putea pune în pericol pilonii cheie ai agendei UE, inclusiv acțiunile privind clima.

Sondajele de opinie din toate cele 27 de state membre ale UE, combinate cu modelarea rezultatelor obținute de partidele naționale la alegerile anterioare pentru Parlamentul European, arată că partidele radicale de dreapta sunt pe cale să ajungă pe primul loc în nouă țări, inclusiv în Austria, Franța și Polonia.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Prognozele privind clasarea pe locul doi sau trei în alte nouă țări, printre care Germania, Spania, Portugalia și Suedia, ar putea produce pentru prima dată o coaliție majoritară de dreapta în parlament, formată din creștin-democrați, conservatori și deputați de dreapta radicală.

Analiza ar trebui „să servească drept un semnal de alarmă pentru factorii de decizie europeni cu privire la miza alegerilor”, au declarat politologii Simon Hix și Kevin Cunningham, care au fost coautori ai raportului pentru Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR).

Cercetătorii au afirmat că implicațiile votului sunt de mare anvergură, susținând că următorul Parlament European ar putea bloca legile privind acordul verde al Europei și ar putea adopta o poziție mai dură în alte domenii ale suveranității UE, inclusiv migrația, extinderea și sprijinul pentru Ucraina.

Dezbaterile interne ar putea fi, de asemenea, afectate, spun ei, consolidând „axa tot mai mare a guvernelor care încearcă să limiteze influența UE din interior”: Ungaria, Italia, Slovacia, Suedia și, dacă noul guvern va fi condus de PVV al lui Geert Wilders, Olanda.

Posibila revenire a lui Donald Trump în SUA și o coaliție de dreapta, orientată spre interior, în Parlamentul European ar putea duce la o respingere a „interdependenței strategice și … parteneriatelor internaționale în apărarea intereselor și valorilor europene”, au avertizat ei.

Proiecțiile au arătat că principalele grupuri politice din parlament – Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta, Partidul Socialiștilor și Democraților (S&D) de centru-stânga, grupul centrist Renew Europe (RE) și Verzii (G/EFA) – pierd toți eurodeputați.

Stânga și, în special, dreapta populistă, inclusiv Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) și extrema dreaptă Identitate și Democrație (ID), sunt pe cale să iasă ca principalii învingători, cu o posibilitate reală de a intra pentru prima dată într-o coaliție majoritară.

Deși este probabil ca PPE să rămână cel mai mare grup, să își păstreze puterea de stabilire a agendei și să determine alegerea viitorului președinte al Comisiei, raportul susține că populiștii, în special cei din dreapta radicală, vor avea un cuvânt mai important de spus ca niciodată.

Sondajele sugerează că vocile lor vor avea cea mai mare greutate în mai multe state membre fondatoare, cu Frații Italiei ai lui Giorgia Meloni, care se preconizează că își vor mări numărul de eurodeputați la 27, iar Frontul Național al lui Marine Le Pen este pe cale să obțină un număr record de 25 de locuri.

În Austria, Partidul Libertății (FPÖ), de dreapta radicală, ar urma să își dubleze numărul total de eurodeputați, ajungând la șase, în timp ce în Germania, partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) pare să își dubleze reprezentarea în parlamentul de 705 locuri, ajungând la 19.

Partidele populiste eurosceptice vor fi probabil pe primul loc în Austria, Belgia, Republica Cehă, Franța, Ungaria, Italia, Olanda, Polonia și Slovacia, iar pe locul doi sau trei în Bulgaria, Estonia, Finlanda, Germania, Letonia, Portugalia, România, Spania și Suedia.

Ca urmare, se estimează că grupul de extremă dreapta ID va câștiga cu până la 40 de locuri în plus, pentru un total de 98, ceea ce ar putea face din el a treia forță politică și ar deschide posibilitatea unei coaliții de „dreapta populistă” (PPE, ECR și ID) cu 49% din eurodeputați în noul parlament, se arată în raport.

Sondajele și modelarea au sugerat că actuala coaliție de „centru-stânga” (S&D, G/EFA și Stânga) își va vedea numărul de eurodeputați scăzând de la 36% la 33% din total, în timp ce principala coaliție de „centru-dreapta” (PPE, RE și ECR) va scădea de la 49% la 48%.

Autorii raportului au remarcat că rolul partidului Fidesz din Ungaria ar putea fi critic: în prezent neafiliat, partidul premierului Viktor Orbán este estimat să câștige 14 locuri și ar putea – prin alăturarea la grupul național-conservator ECR – să devină al treilea grup ca mărime.

Dacă va face acest lucru, ECR și ID combinate ar avea aproape 25% din deputații europeni din cameră, mai mult decât PPE și S&D. Între timp, se preconizează că actuala „supercoaliție” a partidelor tradiționale (PPE, S&D și RE) va scădea de la 60% la 54% din deputații europeni.

Autorii raportului au declarat că cele mai mari implicații ale geometriei modificate a parlamentului vor fi în politica de mediu, unde S&D, RE și stânga au asigurat progresul. Aceștia au spus că acest lucru ar putea fi în curând zădărnicit de o coaliție „împotriva acțiunilor politice în domeniul climei”.

În mod similar, alianța de centru și centru-stânga (RE, S&D, G/EFA, Stânga, părți din PPE) care a impus măsuri privind statul de drept, inclusiv reținerea plăților bugetare, împotriva Ungariei și Poloniei, s-ar putea să nu mai fie, sugerează raportul.

Autorii au făcut apel la factorii de decizie politică să examineze tendințele care determină modelele actuale de vot în Europa și să dezvolte narațiuni clare care să abordeze necesitatea unei Europe globale într-un climat geopolitic din ce în ce mai tensionat și mai periculos.

„Alegerile din iunie, pentru cei care vor să vadă o Europă mai globală, ar trebui să se refere la protejarea și consolidarea poziției UE”, a declarat Hix, specialist în politică comparată la Institutul Universitar European din Florența.

„Campaniile ar trebui să le ofere cetățenilor motive de optimism. Acestea ar trebui să vorbească despre beneficiile multilateralismului. Și ar trebui să clarifice, în ceea ce privește problemele-cheie legate de democrație și statul de drept, că ei, și nu cei de la periferia politică, sunt cei mai bine plasați pentru a proteja drepturile europene fundamentale.”

sursa: The Guardian