PIB-ul nominal al României ar putea depăşi 700 miliarde de euro în 2034 și se poate apropia de 800 de miliarde de euro în 2035, potrivit unui raport al ING Bank

PIB-ul nominal al României ar putea depăşi 700 miliarde de euro în 2034 şi se poate apropia de 800 de miliarde de euro în 2035, la un ritm de creştere reală de aproximativ 3% anual şi o inflaţie medie similară, potrivit macroeconomiştilor din ING Bank.

Aceste estimări ar poziţiona România în competiţie cu ţări precum Austria şi Suedia pentru top 10 economii din Uniunea Europeană, se menţionează într-un comunicat al băncii, transmite Agerpres.

Totodată, nivelul de trai al românilor se va îmbunătăţi semnificativ, fiind reflectat de creşterea PIB-ului pe cap de locuitor, exprimat în paritatea puterii de cumpărare (cât de mult pot cumpăra cetăţenii unei ţări cu venitul lor, comparativ cu cetăţenii altor ţări). Astfel, de la aproximativ 55% din media Uniunii Europene în 2013, România a urcat deja la aproape 80% în prezent.

„Până în 2035, ne aşteptăm la o economie robustă, matură şi diversificată, cu un echilibru mai bun între cererea internă şi oferta locală. Sectoare precum IT, construcţii şi auto pot deveni coloana vertebrală a economiei, alături de industrii încă emergente în prezent, precum energia regenerabilă. Modernizarea infrastructurii fizice şi digitale, alimentată de fondurile europene, va reduce decalajele de dezvoltare regională. În ansamblu, până în 2035, avem şanse reale de a atinge niveluri fără precedent de prosperitate”, a declarat Valentin Tătaru, economist-şef al ING Bank România, citat în comunicat.

Conform sursei citate, investiţiile, în special cele finanţate din fonduri UE şi cele atrase prin investiţii străine directe, vor constitui un factor principal al creşterii PIB-ului în următorul deceniu.

Absorbţia eficientă a banilor europeni (aproximativ 28 miliarde de euro din PNRR până în 2026 şi încă aproximativ 50 miliarde alocate prin bugetul UE 2021-2027) poate stimula modernizarea infrastructurii şi a capitalului uman, generând un „salt major” al economiei.

De asemenea, tendinţa de nearshoring (relocarea producţiei mai aproape de pieţele vestice) poate transforma România într-o destinaţie preferată pentru investiţii noi, atât timp cât forţa de muncă rămâne disponibilă şi competitivă.

„România are şanse mari să devină o destinaţie tot mai atractivă pentru investitorii străini în următorii zece ani, cu condiţia menţinerii stabilităţii şi implementării reformelor. Un prim factor determinant va fi stabilitatea macroeconomică – adică deficit bugetar controlat, inflaţie redusă şi un leu relativ predictibil. Investitorii apreciază predictibilitatea, iar atingerea ţintelor fiscale (deficit sub 3% din PIB) şi consolidarea finanţelor publice va creşte încrederea. Apoi, îmbunătăţirea infrastructurii va spori atractivitatea. Pe măsură ce autostrăzile, căile ferate modernizate şi porturile se dezvoltă (inclusiv cu ajutorul fondurilor UE), costurile logistice scad şi România devine mai convenabilă ca hub de producţie şi distribuţie. România ar putea fi una dintre destinaţiile favorite pentru companiile occidentale care îşi relocalizează producţia mai aproape de casă. Acest nearshoring este deja vizibil în investiţii noi în producţie (de exemplu, unii producători de componente auto sau echipamente electronice au ales România ca bază regională). Cu o strategie clară de promovare a investiţiilor, România poate valorifica statutul de a şasea ţară ca mărime a populaţiei din UE pentru a atrage noi fluxuri de capital străin în anii 2025-2035”, a completat Valentin Tătaru.

Sectorul IT&C, care şi-a demonstrat rezilienţa şi potenţialul de creştere, va înregistra un ritm accelerat de dezvoltare, potrivit macroeconomiştilor ING.

România are un potenţial real de a deveni un hub regional IT&C şi un lider în inovaţie. Integrarea în lanţurile globale IT deja este puternică – marile corporaţii au centre de dezvoltare aici, iar ecosistemul de startup-uri tech locale se extinde.

Economia României va fi semnificativ îmbunătăţită de integrarea AI şi blockchain, iar ţara poate fi transformată într-un creator de tehnologie.

O altă industrie cu potenţial de creştere este cea a energiei regenerabile şi a tehnologiilor verzi. Angajamentele UE privind schimbările climatice, precum şi resursele naturale ale României (potenţial eolian ridicat în Dobrogea, condiţii bune pentru solar etc.) vor propulsa investiţiile în parcuri eoliene, solare şi alte surse verzi. Se estimează că până în 2034 circa jumătate din consumul final de energie al ţării ar putea fi acoperit din surse regenerabile, ceea ce implică o dezvoltare rapidă a acestui sector.

Totodată, industriile high-tech de producţie vor creşte: de exemplu, electronica şi automotive (inclusiv producţia de vehicule electrice şi baterii).

Astfel, industriile ancorate în inovare, tehnologie şi sustenabilitate vor fi „vedetele” creşterii economice până în 2035, schimbând treptat structura economiei către una mai avansată tehnologic.

În ceea ce priveşte agricultura românească, viitorul acestui sector până în 2035 va depinde de capacitatea de adaptare la schimbările climatice şi de gradul de adoptare a noilor tehnologii digitale. Programele UE şi fondurile destinate digitalizării rurale vor susţine acest proces. În scenariul optimist, în 2035 vom vedea o agricultură românească mai rezilientă la climă, cu ferme medii şi mari bine tehnologizate, conectate la pieţele digitale.

În raport se menţionează faptul că salariile din România tind să crească mai rapid decât inflaţia. Concret, din ianuarie 2007 (momentul intrării României în Uniunea Europeană) şi până la începutul acestui an, salariul mediu net a crescut cu aproximativ 480%, în timp ce preţurile au crescut cu 125%. Acest proces de convergenţă salarială cu Uniunea Europeană va continua probabil până în 2035, pe măsură ce economia se dezvoltă.

În ceea ce priveşte investiţiile, imobiliarele vor rămâne probabil în topul alegerilor românilor, potrivit macroeconomiştilor ING, întrucât proprietăţile sunt percepute ca un refugiu sigur şi tangibil. România are deja cea mai mare rată de proprietari de locuinţe din UE (~95% dintre români locuiesc în propria casă), iar investiţiile în apartamente sau în terenuri vor continua să fie atractive, mai ales pe fondul urbanizării şi creşterii economice.

Cu toate acestea, vom vedea un apetit sporit şi pentru investiţii financiare. Tot mai mulţi români descoperă bursa: indicele principal BET a avut un randament total (incluzând dividende) de aproape 400% în ultimul deceniu, demonstrând potenţialul câştigurilor pe piaţa de capital.

ING Bank România este parte a ING Group, instituţie financiară internaţională globală, care oferă servicii bancare unui număr de peste 38 de milioane de clienţi individuali, companii sau instituţii din peste 40 de ţări. Înfiinţată în 1994, ING Bank România este în prezent o bancă universală, oferind produse şi servicii tuturor categoriilor de clienţi – companii mari şi mici, instituţii financiare, mici antreprenori şi persoane fizice.