Peste jumătate dintre finlandezi nu doresc să mai aștepte Suedia pentru a adera la NATO

O majoritate a finlandezilor se declară favorabili intrării ţării lor în NATO fără a mai aştepta Suedia, ţară a cărei aderare este blocată sine die de Turcia, indică un sondaj de opinie publicat joi, transmite AFP, citată de Agerpres.

Duminică, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a sugerat pentru prima dată că parlamentul Turciei ar putea ratifica aderarea Finlandei la Alianţa Nord-Atlantică fără cea a Suediei, deşi cele două ţări au depus împreună cereri în această privinţă. Finlanda şi-a reafirmat dorinţa de a adera împreună cu Suedia.

Conform sondajului realizat de institutul Talustutkimus şi publicat de cotidianul Ilta-Sanomat, 53% dintre finlandezi sunt de părere că ţara lor nu ar trebui ”să aştepte Suedia chiar dacă ratificarea va dura mai mult din cauza opoziţiei Turciei, de exemplu”.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Doar 28% dintre finlandezi consideră că ţara lor ar trebui să aştepte Suedia pentru a se alătura împreună alianţei militare, potrivit acestei anchete sociologice realizate pe un eşantion de 1.021 de persoane între 30 ianuarie şi 1 februarie.

La scurt timp după Summitul de la Madrid (28-30 iunie 2022), Suedia şi Finlanda au ajuns la un acord cu Ankara. Cele două ţări nordice şi-au exprimat sprijinul pentru Turcia în combaterea ameninţărilor la adresa securităţii sale naţionale şi au promis că vor facilita expulzarea suspecţilor urmăriţi de autorităţile turce.

Ulterior, Turcia le-a prezentat celor două ţări nordice cereri de extrădare pentru 33 de persoane, majoritatea considerate ”terorişti” de către Ankara. Extrădările militanţilor kurzi sau ale personalităţilor ostile regimului turc refugiate în Suedia constituie aspectul cel mai delicat al cererilor formulate de Turcia.

Decizia Suediei de a autoriza în luna ianuarie o manifestaţie în faţa ambasadei Turciei la Stockholm, în cursul căreia a fost ars un exemplar din Coran, a cauzat o reacţie dură din partea Ankarei, care practic a suspendat candidaturile celor două ţări la NATO.

În mod tradiţional neutre, Finlanda şi Suedia au decis în mai anul trecut să adere la NATO ca reacţie la agresiunea militară neprovocată şi nejustificată lansată de Rusia contra Ucrainei pe 24 februarie 2022.