Parlamentul European, nemulțumit că liderii europeni nu au clarificat chestiunea condiţionării fondurilor UE de statul de drept/ David Sassoli: Considerăm că aceasta este o chestiune deschisă, dorim să participăm

Parlamentul European (PE) va cere clarificări privind legarea fondurilor europene de statul de drept, după ce această chestiune a fost lăsată deschisă de liderii europeni la summitul de săptămâna aceasta, a declarat miercuri preşedintele PE, David Sassoli, potrivit Reuters, citată de Agerpres.

”Trebuie să vedem exact ce măsuri de intervenţie vor fi folosite pentru a susţine aceasta. Nu putem accepta o reducere a aşteptărilor noastre pentru valorile comune”, a spus Sassoli.

”Considerăm că aceasta este o chestiune deschisă, dorim să participăm. Aici nu vom fi mulţumiţi doar cu menţiuni de principiu”, a adăugat el.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Întrebat dacă legislativul european ar putea bloca acordul liderilor europeni privind fondul european de redresare şi bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027, Sassoli a răspuns că el este hotărât ca Parlamentul European să fie respectat, exprimându-şi totodată nemulţumirea şi faţă de reducerea fondurilor alocate unor capitole în viitorul buget multianual, cum ar fi programul Erasmus.

Preşedintele Parlamentului European a subliniat şi înaintea summitului european că europarlamentarii doresc ca accesul statelor membre la fondurile europene să fie condiţionat de situaţia statului de drept. Dar Polonia şi Ungaria au avertizat că se vor opune prin veto oricărui demers de stabilire a unor astfel de condiţionalităţi.

Liderii europeni au convenit marţi, după aproape cinci zile de discuţii, asupra constituirii prin datorie comună a unui fond european de redresare în valoare de 750 de miliarde de euro (din care 390 de miliarde granturi şi restul credite) şi asupra viitorului buget multianual (2021-2027) al UE ce va însuma 1.074 miliarde de euro, dar declaraţia finală nu cuprinde condiţii care să lege accesarea fondurilor de situaţia statului de drept.

În această declaraţie se menţionează: ”Consiliul European subliniază importanţa protejării intereselor financiare ale Uniunii. Consiliul European subliniază importanţa respectării statului de drept”.

”Prin urmare, un regim de condiţionalitate pentru a proteja bugetul şi Next Generation UE (fondul de redresare – n. red.) va fi introdus. În acest context, Comisia Europeană va propune în cazul unor încălcări măsuri care vor fi adoptate de Consiliu prin majoritate calificată”, se arată în aceleaşi concluzii.

”Consiliul va reveni rapid asupra acestei chestiuni”, potrivit ultimului paragraf pe acest subiect din declaraţia finală a summitului.

Astfel, conform interpretării premierului ungar Viktor Orban, discuţiile asupra definirii statului de drept vor fi reluate mai târziu, el susţinând de asemenea că a ”zădărnicit şi respins” încercările de a condiţiona accesarea fondurilor europene de statul de drept şi la summit s-a impus punctul de vedere al Ungariei, acela că fondurile europene şi statul de drept sunt chestiuni care ar trebui tratate separat.

‘Nu doar că am reuşit să obţinem un mare pachet de bani, dar am apărat mândria naţiunilor noastre”, a adăugat Viktor Orban, potrivit AFP, el salutând ”o mare victorie” în declaraţia dată presei alături de omologul său polonez Mateusz Morawiecki.

Acesta din urmă a asigurat la rândul său că în concluziile summitului nu există nicio condiţionare privind statul de drept şi pentru aceasta ”este suficient să comparăm versiunea iniţială cu cea finală”.

În schimb, premierul olandez Mark Rutte, care a susţinut intens adoptarea unei astfel de condiţionalităţi, a declarat că ”esenţa a ceea ce s-a propus în proiecte (de declaraţii ale summitului – n.red) a rămas, şi acest lucru este crucial”.

”Este pentru prima dată în istoria Europei când bugetul este legat (…) de respectarea statului de drept”, a afirmat şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, citat de AFP, în timp ce preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a menţionat că această instituţie a propus ”un instrument pentru luarea de măsuri cu majoritate calificată în cazul unor încălcări ale statului de drept”.

”A fost luat un angajament foarte clar pentru a proteja interesele financiare ale UE şi pentru a controla mai strict fondurile europene”, a explicat Ursula von der Leyen.

În acest timp, cancelarul german Angela Merkel a subliniat că ”în concluziile noastre ne-am angajat să respectăm şi să protejăm principiile statului de drept”.

Context

Deputații în PE vor dezbate joi, 23 iulie, rezultatele summit-ului UE din 17-21 iulie cu președinții Consiliului și ai Comisiei, Charles Michel și Ursula von der Leyen, se arată într-un comunicat al biroului de presă al Parlamentului European.

Dezbaterea în plen, programată între orele 9: 30-12: 30 (10:30 – 13:30 orele României), va fi completată cu adoptarea, în aceeași zi, a unei rezoluții privind cadrul financiar multianual (CFM), un sistem de resurse proprii și un plan de redresare pentru Europa.

Referindu-se la rezultatele reuniunii Consiliului European a șefilor de stat sau de guvern din 17-21 iulie de la Bruxelles, Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a declarat marți: „După zile de discuții, cetățenii europeni se așteaptă la un acord care să se ridice la înălțimea acestui moment istoric. Suntem îngrijorați cu privire la un viitor în care solidaritatea europeană și metoda comunitară sunt pierdute. Parlamentul European și-a stabilit prioritățile și se așteaptă ca acestea să fie îndeplinite. Cadrul financiar multianual trebuie să poată aborda principalele provocări cu care se confruntă Europa pe termen mediu, cum ar fi Pactul ecologic, digitalizarea, reziliența economică și combaterea inegalităților.”

„Este nevoie imediat de noi resurse proprii. De asemenea, avem nevoie de măsuri care să asigure o apărare eficace a statului de drept. În plus, Parlamentul a solicitat în mod repetat eliminarea sistemului de corecții. În cazul în care aceste condiții nu sunt îndeplinite în mod satisfăcător, Parlamentul European nu își va da aprobarea. COVID-19 este încă aici și asistăm la apariția unor noi focare în Europa. Mai mult ca oricând, este necesar să se acționeze rapid și în mod curajos.”