Parchetul italian despre prăbușirea Podului Morandi, soldat cu zeci de victime: De la inaugurarea podului în 1967 şi până la surpare, în 51 de ani, nu s-au efectuat intervenţii de mentenanţă minime

Parchetul italian a încheiat, după trei ani, o anchetă copleşitoare – care a relevat controale deficitare, investiţii insuficiente, neglijenţă – împotriva concesionarului Podului Morandi din Genova, a cărui surpare s-a soldat în 2018 cu 43 de morţi, relatează AFP, citat de News.ro

Podul autorirutier Morandi, situat pe o axă esenţială între sudul şi nordul Italiei, s-a surpat la 14 august 2018 şi a antrenat în căderea sa zeci de vehicule.

Tragedia a scos la iveală starea proastă a drumurilor, podurilor şi căilor ferate din Italia, unde infrastructura este afectată de un deficit cronic de mentenenaţă şi investiţii.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Podul Morandi suferea de aceleaşi rele, se arată în raportul de anchetă, din care presa italiană a publicat joi fragmente.

”De la inaugurarea (podului) în 1967 şi până la surpare – în 51 de ani -, nu s-au efectuat intervenţii de mentenanţă minime în vederea consolidării cablurilor pilonului numărul 9”, care au cedat în acea zi, constată magistraţii.

Din 1982, spun ei, concesionarul privat a finanţat maipuţin de 2% din cele 24 de milioane de euro consacrate intervenţiilor la strcutura viaductului.

Controale de securitate, de-a lungul anilor, au fost ”lacunare şi neadecvate”. Controale vizuale ale structurilor erau ”efectuate sistematic de la baza podului, cu binoclul sau luneta, şi nu de aproape şi nu erau în măsură să furnizeze informaţii fiabile despre starea podului”, subliniază Ministerul Public.

Nu mai puţin de 69 de persoane au fost inculpate în acest dosar şi societăţile Autostrade per l’Italia (Aspi), gestionarul podului, şi societatea de inginerie Spea, o fialială a Atlantia, controlată în proporţie de 30,25% de Edizione, holdingul familiei Benetton.

Majoritatea sunt cadre şi tehnicieni de la cele doă societăţi – inclusiv directorul general al Atlantia de la acea vreme, Giovanni Castellucci şi fostul conducător al Spea, Antonino Galata -, dar şi funcţionari de la Ministerul Infrastructurii.

Inculpaţii au la dispoziţie trei săptămâni să răspundă concluziilor anchetatorilor, după care parchetul poate cere trimiterea acestora în judecată sau să renunţe la proceduri judiciare.

Secretarul de stat însărcinat cu infrastructura în Guvernul lui Maio Draghi Giancarlo Cancelleri s-a declarat stupefiat de concluziile parchetului cu privire la ”lipsa totală a mentenanţei podului”.

”Acum sperăm să avem un proces rapid, pentru că avem un angajament de respectat faţă de familiile victimelor – numele şi prenumele vinovaţilor de această tragedie şi o pedeapsă sigură”, a declarat el.

Preşedintele Asociaţiei victimelor catastrofei, Egle Possetti, consideră că ancheta a străpuns ”mentenanţa ruşinoasă a podului” până la surparea acestuia.