Oficialii Pentagonului se sfătuiesc ce să facă dacă Trump emite ordine controversate

Oficialii Pentagonului poartă discuţii informale cu privire la modul în care Departamentul Apărării să răspundă în cazul în care Donald Trump ar emite ordine controversate, de pildă de a desfăşura armata pe plan intern şi de a face concedieri masive în rândul angajaţilor apolitici, au declarat pentru CNN oficiali din domeniul apărării, transmite News.ro.

Trump a sugerat că ar fi deschis la utilizarea forţelor armate pentru aplicarea legii în plan intern şi pentru deportări în masă şi a indicat că doreşte să se asigure că are în guvernul federal oameni loiali lui, „curăţând de actorii corupţi” sistemul de securitate naţională al SUA.

Când a fost preşedinte, Trump a avut o relaţie tensionată cu o mare parte din conducerea militară superioară, inclusiv cu generalul Mark Milley, acum pensionat, care, atunci când era şeful Statului Major Întrunit, a luat măsuri pentru a limita capacitatea lui Trump de a utiliza arme nucleare. Între timp, preşedintele ales i-a numit în mod repetat pe generalii armatei americane ca fiind „woke” (adepţi ai unui curent progresist extrem – n.r), „slabi” şi „lideri ineficienţi”.

Oficialii din Pentagon examinează acum diverse scenarii în timp ce se pregătesc pentru o zguduire a instituţiei în viitoarea administraţie Trump. „Cu toţii ne pregătim şi ne facem planuri pentru cel mai rău scenariu, dar realitatea este că nu ştim încă cum se va desfăşura acest lucru”, a declarat un oficial din domeniul apărării.

UN ORDIN ILEGAL

Alegerea lui Trump a ridicat, de asemenea, întrebări în cadrul Pentagonului cu privire la ceea ce s-ar întâmpla dacă preşedintele ar emite un ordin ilegal, mai ales dacă persoanele numite politic în cadrul departamentului nu ar riposta.

„Trupele sunt obligate prin lege să nu se supună ordinelor ilegale”, a explicat un oficial al apărării. „Dar întrebarea este ce se întâmplă atunci – vom vedea demisii din partea liderilor militari de rang înalt? Sau vor considera că asta ar însemna că îşi abandonează oamenil?”, a arătat el.

Nu este clar în acest moment pe cine va alege Trump să conducă Pentagonul, deşi oficialii cred că Trump şi echipa sa vor încerca să evite tipul de relaţie „ostilă” pe care a avut-o cu armata în timpul ultimei sale administraţii, a declarat un fost oficial din domeniul apărării cu experienţă în timpul primei administraţii Trump. „Relaţia dintre Casa Albă şi Departamentul Apărării a fost foarte, foarte proastă şi, prin urmare… ştiu că este în centrul atenţiei modul în care vor selecta oamenii pe care îi vor pune în fruntea Pentagonului de data aceasta”, a declarat fostul oficial.

Oficialii din domeniul apărării se străduiesc, de asemenea, să identifice angajaţii civili care ar putea fi afectaţi dacă Trump restabileşte Programul F, un ordin executiv pe care l-a emis pentru prima dată în 2020 şi care, dacă ar fi fost pus în aplicare, ar fi reclasificat o mare parte din angajaţii federali de carieră, apolitici, din întregul guvern al SUA, pentru a-i face mai uşor de concediat.

„Cred cu tărie că liderii noştri vor continua să facă ceea ce trebuie, indiferent de situaţie. De asemenea, cred că Congresul nostru va continua să facă ceea ce trebuie pentru a sprijini armata noastră”, a comentat marţi actualul secretar al apărării, Lloyd Austin.

INAMICUL DIN INTERIOR

Cel mai important lucru pentru mulţi oficiali din domeniul apărării este modul în care Trump intenţionează să exercite puterea militară americană acasă. Luna trecută, Trump a declarat că armata ar trebui să fie folosită pentru a face faţă la ceea ce el a numit „inamicul din interior” şi „nebunii radicali de stânga”.

„Cred că ar trebui să fie foarte uşor de gestionat, dacă este necesar, de către Garda Naţională sau, dacă este cu adevărat necesar, de către armată, pentru că nu pot lăsa să se întâmple asta”, a spus el, referindu-se la eventualele proteste din ziua alegerilor.

Mai mulţi foşti înalţi oficiali militari care au servit în administraţia Trump au tras un semnal de alarmă în ultimii ani cu privire la impulsurile sale autoritare, inclusiv Mark Milley şi generalul în retragere John Kelly, fostul şef de cabinet al lui Trump la Casa Albă. Kelly a declarat înainte de alegeri că Trump se încadrează „în definiţia generală a fascistului” şi că a vorbit despre loialitatea generalilor nazişti ai lui Hitler.

CE POATE FACE PENTAGONUL

Pentagonul nu poate face prea multe pentru a proteja preventiv forţele de un eventual abuz de putere din partea unui comandant suprem.

Juriştii Departamentului Apărării pot face şi fac recomandări liderilor militari cu privire la legalitatea ordinelor, dar nu există nicio garanţie juridică reală care l-ar împiedica pe Trump să desfăşoare soldaţi americani pentru a patrula străzile din SUA.

Un fost oficial de rang înalt al Departamentului Apărării, care a servit în administraţia Trump, a declarat că, în opinia sa, este probabil ca forţe active suplimentare să fie însărcinate să asiste Serviciul vamal şi de protecţie a frontierelor la frontiera de sud.

Există deja mii de forţe la frontieră, inclusiv cele cu serviciu activ, Garda Naţională şi Rezervele SUA. Administraţia Biden a trimis anul trecut 1.500 de forţe în serviciu activ, iar ulterior a mai trimis câteva sute.

Dar este, de asemenea, posibil, a spus fostul oficial, ca forţele să fie trimise în oraşele americane, dacă li se cere să ajute la planul de deportare în masă pe care Trump l-a menţionat în mod repetat în campanie. Agenţiile naţionale de aplicare a legii „nu au forţele necesare, nu au elicopterele, camioanele, capacităţile expediţionare” pe care le aduce armata, a spus el. Dar fostul oficial a subliniat că decizia de a trimite forţe active pe străzile americane nu poate fi luată cu uşurinţă. „Niciodată nu poţi diminua acest lucru, niciodată nu poţi spune sincer că nu este mare lucru. Este un lucru important”, a insistat fostul înalt oficial. „Dar este singura modalitate de a aborda problemele la scară largă”, a explicat fostul oficial din administraţia Trump.

LIMITE LEGALE DE A FOLOSI INTERN ARMATA

Separat, un oficial al armatei a declarat pentru CNN că şi-ar putea imagina că o administraţie Trump ordonă mai multor mii de soldaţi pentru a sprijini misiunea de la frontieră, dar a avertizat că acest lucru ar putea afecta propria pregătire a armatei pentru a face faţă ameninţărilor străine.

Puterile preşedintelui sunt deosebit de largi dacă alege să invoce Legea insurecţiei, care prevede că, în anumite circumstanţe limitate implicate în apărarea drepturilor constituţionale, un preşedinte poate desfăşura trupe pe plan intern în mod unilateral.

O lege separată – Posse Comitatus Act – urmăreşte să limiteze utilizarea armatei pentru aplicarea legii, cu excepţia cazului în care este autorizată de Congres. Dar legea are excepţii pentru rebeliune şi terorism, ceea ce, în cele din urmă, oferă preşedintelui o marjă largă de manevră în a decide dacă şi când să invoce Legea insurecţiei. Trump ar fi luat în considerare invocarea legii în 2020 pentru a reprima protestele după moartea lui George Floyd. „Dacă oraşul sau statul refuză să ia măsurile care sunt necesare pentru a apăra viaţa şi proprietatea reşedinţei lor, atunci voi desfăşura armata Statelor Unite şi voi rezolva rapid problema pentru ei”, a declarat el la acea vreme.

ANGAJAŢI CIVILI ÎN PERICOL DE CONCEDIERE

Într-un videoclip postat anul trecut, Trump a declarat că, dacă va fi ales, va „reedita imediat” ordinul executiv din 2020 care restabilea autoritatea preşedintelui de a înlătura „birocraţii corupţi”

„Vom curăţa toţi actorii corupţi din aparatul nostru de securitate naţională şi de informaţii, şi sunt destui”, a promis Trump.

„E-mailul meu a fost inundat cu privire la acest subiect”, a declarat un oficial de la Pentagon cu privire la aşa-numitul Program F.

După ce Trump a emis Programul F prima dată, la sfârşitul ultimului său mandat, Pentagonul şi alte agenţii federale au fost însărcinate să întocmească liste cu angajaţii care vor fi mutaţi la această categorie. La acel moment, oficialii din domeniul apărării au încercat să includă cât mai puţini angajaţi civili posibil pentru a limita impactul asupra personalului, au declarat sursele. Departamentul întocmeşte acum liste similare.

Biroul de Personal şi Management a emis o regulă în aprilie care vizează consolidarea protecţiei angajaţilor federali. Dar „există încă modalităţi prin care o nouă administraţie ar putea ocoli aceste protecţii”, a recunoscut un oficial al apărării, chiar dacă ar putea dura câteva luni până când să pună în practică acest lucru.

Austin a avertizat în mod repetat cu privire la riscul de abuz politic asupra armatei. În iulie, el a declarat într-un memoriu că este „necesar să se asigure integritatea şi continuitatea forţei de muncă civile prin garantarea faptului că angajaţii civili de carieră ai DoD, la fel ca omologii lor în uniformă, sunt protejaţi de ingerinţe politice ilegale şi inadecvate”. El a adăugat că funcţionarii civili de carieră au sarcina de „a menţine o neutralitate politică strictă, axată pe loialitatea faţă de Constituţia şi legile Statelor Unite”. Iar miercuri, el a scris într-un mesaj adresat forţelor armate că militarii americani se vor supune doar ordinelor legale.

„Ca întotdeauna, armata americană va fi pregătită să pună în aplicare opţiunile politice ale viitorului său comandant suprem şi să se supună tuturor ordinelor legale ale lanţului său civil de comandă”, a scris Austin. „Sunteţi armata Statelor Unite – cea mai bună forţă de luptă de pe Pământ – şi veţi continua să ne apăraţi ţara, Constituţia şi drepturile tuturor cetăţenilor noştri”, a punctat el.

ÎNGRIJORĂRI ŞI LA DEPARTAMENTUL DE STAT

În cadrul Departamentului de Stat, secretarul Antony Blinken a declarat vineri, într-un e-mail adresat angajaţilor, că va comunica viitoarei administraţii Trump că „sunt cu toţii patrioţi”.

Mesajul, obţinut de CNN, recunoaşte că „tranziţiile pot fi perioade de incertitudine care ridică întrebări despre ceea ce urmează pentru activitatea în întreaga lume a Departamentului de Stat în sine şi a oamenilor săi”.

Este un mesaj care doar aparent dă încredere. Departamentul de Stat şi-a văzut unii dintre cei mai buni oficiali de carieră vizaţi de destituirile primei administraţii Trump şi a existat o plecare semnificativă a diplomaţilor de carieră în timpul primei administraţii Trump, scrie CNN.