Oameni de știință spun că au identificat momentul în care omenirea aproape că dispăruse, în urmă cu aproximativ 900.000 de ani – CNN

Conform unui nou studiu, umanitatea antică a fost aproape dispărută în urmă cu aproximativ 900.000 de ani, când populația globală a scăzut la aproximativ 1.280 de indivizi reproducători. Mai mult, populația primilor strămoși ai omului a rămas atât de mică pe o durată de circa 117.000 de ani, relatează CNN.

Analiza, publicată la 31 august în revista Science, se bazează pe un nou model computerizat dezvoltat de un grup de oameni de știință din China, Italia și Statele Unite. Metoda statistică a folosit informații genetice din 3.154 de genomuri umane actuale.

Aproximativ 98,7% dintre strămoșii umani au fost pierduți, potrivit studiului. Cercetătorii susțin că prăbușirea populației se corelează cu un decalaj în arhiva fosilă, ceea ce ar putea duce la apariția unei noi specii de hominizi care a fost un strămoș comun al oamenilor moderni, sau Homo sapiens, și al oamenilor de Neanderthal.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

„Descoperirea inedită deschide un nou domeniu în evoluția umană, deoarece ridică multe întrebări, cum ar fi locurile în care acești indivizi au trăit, cum au depășit schimbările climatice catastrofale și dacă selecția naturală în timpul blocajului a accelerat evoluția creierului uman”, a declarat într-un comunicat autorul principal Yi-Hsuan Pan, genomician evoluționist la East China Normal University.

Blocajul populației a coincis cu schimbări dramatice ale climei în timpul a ceea ce este cunoscut sub numele de tranziția de la mijlocul Pleistocenului, a sugerat echipa de cercetare. Perioadele glaciare au devenit mai lungi și mai intense, ducând la o scădere a temperaturii și la condiții climatice foarte uscate.

Mai mult, oamenii de știință sugerează că, controlul focului, precum și schimbarea climei, care a devenit mai prietenoasă pentru viața umană, ar fi putut contribui la o creștere rapidă a populației în urmă cu aproximativ 813.000 de ani.

Cele mai vechi dovezi ale utilizării focului pentru a găti alimente datează de acum 780.000 de ani, în ceea ce este acum Israelul de astăzi, au notat autorii.

În timp ce ADN-ul antic a revoluționat înțelegerea noastră despre populațiile din trecut, cel mai vechi ADN al unei specii umane datează de acum aproximativ 400.000 de ani.

Modelul computerizat folosește cantitatea mare de informații conținute în genomurile umane moderne despre variația genetică de-a lungul timpului pentru a deduce dimensiunea populațiilor în anumite momente din trecut. Echipa a folosit secvențe genetice de la 10 populații africane și 40 de populații non-africane.

Într-un comentariu la analiza publicată în aceeași revistă, Nick Ashton, curator al colecțiilor paleolitice de la British Museum, și Chris Stringer, director de cercetare în domeniul evoluției umane la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, au descris studiul ca fiind „provocator”.

Cei doi cercetători, care nu au fost implicați în studiu, au spus că acesta a pus în evidență „vulnerabilitatea populațiilor umane timpurii”.

Cu toate acestea, Ashton și Stringer au declarat că, deși puține date fosile, au arătat că speciile umane timpurii au trăit în Africa și în afara acesteia în urmă cu aproximativ 813.000 – 930.000 de ani – în timpul perioadei propuse pentru prăbușirea populației, fosilele din acea perioadă fiind găsite în ceea ce astăzi este China, Kenya, Etiopia, Italia, Spania și Regatul Unit.

„Indiferent ce a cauzat presupusul blocaj poate să fi fost limitat în privința efectelor asupra populațiilor umane din afara liniei Homo sapiens, sau efectele blocajului au fost de scurtă durată”, spun cei doi cercetători în comentariu, care avertizează că datele prezentate trebuie să fie testate/raportate și la dovezile umane și arheologice existente.