O structură din lemn veche de jumătate de milion de ani, descoperită în Africa / Cea mai veche structură de lemn cunoscută până în prezent data de numai 9.000 de ani

Arheologii au descoperit cea mai veche structură din lemn realizată vreodată de oameni, datând de aproape o jumătate de milion de ani, o construcție complexă care implică abilități tehnice avansate din partea omului timpuriu, potrivit unui studiu publicat miercuri și citat de Le Figaro.

Structura excepțional de bine conservată a fost descoperită în situl preistoric de la cascada Kalambo, în actuala Zambie, și datează de cel puțin 476.000 de ani, înainte de presupusa apariție a speciei noastre, Homo sapiens. Aceasta este formată din doi bușteni întrepătrunși, uniți transversal printr-o crestătură făcută intenționat pentru a construi o structură, probabil fundația unei platforme ridicate, a unui pasaj sau a unei locuințe, potrivit studiului publicat în revista Nature. O colecție de unelte din lemn a fost, de asemenea, dezgropată în sit.

Folosirea lemnului de către om la o dată atât de timpurie fusese deja dovedită, dar cu un scop limitat: facerea focului sau ascuțirea bețelor pentru vânătoare sau culegere.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Congrats to Larry Barham and colleagues on this incredible discovery of working wood on a large scale to craft some sort of structure 476,000 years ago at Kalambo Falls. https://t.co/J8Qn16U61k

— Dr Annemieke Milks (@AnnemiekeMilks) September 20, 2023

Cea mai veche structură de lemn cunoscută până în prezent datează de numai 9.000 de ani, a declarat pentru AFP Larry Barham, profesor la Universitatea britanică din Liverpool și co-autor al studiului. Arheologul nu se aștepta să găsească o astfel de comoară atunci când a excavat situl preistoric de la Kalambo, situat pe malul râului cu același nume, deasupra unor cascade înalte de 235 de metri. „Este rar să găsești lemn în astfel de situri antice, deoarece de obicei putrezește și dispare. Dar la cascadele Kalambo, nivelul permanent ridicat al apei l-a conservat”, explică autorii într-un comunicat de presă.

Săpăturile inițiale din anii 1950 și 1960 au descoperit deja bucăți de lemn, dar nu a fost posibilă datarea lor. Noile elemente, descoperite în 2019, și-au dezvăluit vârsta cu ajutorul datării prin luminescență a depozitelor care înconjoară obiectele – metoda permite să se determine când au fost expuse ultima dată la lumina soarelui înainte de a fi îngropate, explică coautorul, profesorul Geoff Duller de la Universitatea Aberystwyth din Țara Galilor.

Capacitate de abstractizare

Verdictul: depozitele au o vechime de cel puțin 476.000 de ani, „ceea ce dovedește că acest sit este mult mai vechi decât se credea până acum”, subliniază cercetătorul. Și că a fost ocupat cu mult înainte de Homo sapiens, ale cărui fosile cele mai vechi datează de aproximativ 300.000 de ani.

Cercetările nu au putut determina ce specie umană a fost la mijloc, dar profesorul Barham nu exclude Homo heidelbergensis, o specie dispărută care a trăit între aproximativ 700.000 și 220.000 de ani î.Hr. În afară de fosila unui craniu de Homo heidelbergensis, descoperită în Zambia în anii 1920, „nu există alți hominini cunoscuți în regiune”.

În orice caz, descoperirea „i-a schimbat viziunea” asupra primilor noștri strămoși. „Aceștia și-au folosit inteligența pentru a-și transforma mediul înconjurător și pentru a-și face viața mai ușoară, fie și numai prin crearea unei platforme pe care să se așeze lângă râu”, explică arheologul. Și au reușit să facă „ceva ce nu mai văzuseră niciodată”: spre deosebire de dimensiunea unui băț, care poate fi ușor de observat și imitat, crearea a două piese în vederea asamblării lor arată, în opinia sa, o capacitate de abstractizare.

„Faptul că au fost capabili să lucreze cu lemnul la scară mare presupune abilități cognitive precum planificarea, vizualizarea produsului finit înainte de a fi proiectat și deplasarea mentală a obiectelor în spațiu”, observă preistoricul Sophie Archambault de Beaune, profesor la Universitatea Jean Moulin Lyon 3, care nu a fost implicată în lucrare.

„Aceste abilități au fost deja presupuse pe baza studiului uneltelor de piatră cioplită”, care erau frecvente în aceste timpuri îndepărtate, a subliniat cercetătorul intervievat de AFP. Potrivit autorilor studiului, structura era potrivită pentru o „ocupare pe termen lung”, ceea ce „pune sub semnul întrebării ideea că acești primi oameni erau nomazi”.

„La cascada Kalambo, nu numai că aveau o sursă perenă de apă, dar pădurea din jur le furniza suficientă hrană pentru a le permite să se stabilească și să construiască structuri”, susțin ei.

Această ipoteză rămâne însă de demonstrat, deoarece ar fi putut la fel de bine să fie vorba de „așezări sezoniere”, comentează Sophie Archambault de Beaune.