O nouă lovitură pentru Ucraina: Guvernul lui Merkel le cere congresmenilor din SUA să nu sancționeze Nord Stream 2

Eforturile Germaniei

Publicația Axios a obținut mai multe documente prin care Ambasada Germaniei la Washington încearcă să liniștească membrii Congresului american, în special pe republicanii care vor sancționarea NS 2 și a firmelor implicate în construcția ei. În așa-numitul „non-paper,” un document care este de obicei folosit în discuții private pentru a transmite poziții politice imparțiale și sincere, misiunea diplomatică germană a detaliat cum ar putea arăta măsurile represive luate împotriva Rusiei în cazul în care Moscova „va folosi energia ca armă” împotriva Ucrainei și a Europei.

Documentul datat 19 noiembrie și marcat drept „clasificat” subliniază pașii pe care Germania i-ar face la nivel național, inclusiv prin trimiterea de „mesaje publice puternice” de condamnare a comportamentului Rusiei; „evaluarea” suspendării viitoarelor întâlniri politice cu oficiali de la Kremlin; și revizuirea unor „posibile” restricții împotriva viitoarelor proiecte rusești de combustibili fosili, fără a include însă NS 2.

La nivelul UE, documentul precizează că Germania „participă activ la procesul de identificare a opțiunilor pentru măsuri restrictive suplimentare,” fără a intra în detalii suplimentare.

De asemnenea, documentul susține că NS 2 nu prezintă în prezent „nicio amenințare la adresa Ucrainei atâta timp cât este asigurat un tranzit rezonabil de gaz.”

În plus, Ambasada Germaniei le transmite congresmenilor americani că potențialele sancțiuni împotriva conductei – incluse într-un amendament trecut deja de Camera Reprezentanților și care așteaptă să ajungă în Senat – ar reprezenta „o victorie pentru Putin,” deoarece i-ar diviza pe aliații occidentali.

Sancțiunile la care face referire misiunea diplomatică germană sunt incluse într-un amendament legislativ la National Defense Authorization Act (NDAA), care l-ar obliga pe președintele Biden să sancționeze Nord Stream 2 AG, firma deținută de Kremlin responsabilă de conductă. Amendamentul, trecut de Camera Reprezentanților, ar impune sancțiuni obligatorii companiei care se ocupă de conducta NS 2, anulând derogarea făcută de Biden în primăvară, care a dat în mod efectiv undă verde finalizării conductei. Amendamentul ar elimina, de asemenea, derogările rămase la sancțiunile împotriva companiilor implicate în testarea și certificarea conductei. Amendamentul a fost introdus de un grup de republicani.

Șoc și confuzie la Kiev

Potrivit analiștilor americani, documentul ambasadei Berlinului are scopul de a arăta cât de serioasă este Germania cu privire la angajamentele luate în declarația comună din vară, pe care Administrația Biden a susținut-o ca bază pentru renunțarea la sancțiuni. Reamintim că, în iulie, Biden și cancelarul german Angela Merkel au încheiat un acord prin care Germania a fost de acord să ia măsuri – inclusiv să facă presiuni pentru sancțiuni la nivelul UE – dacă Rusia „folosește energia ca armă” împotriva Ucrainei și Europei. (Unii analiști spun însă că acest lucru se întâmplă deja, deoarece Rusia a alimentat criza energetică din Europa și a sugerat că creșterea prețurilor la gaz ar putea fi atenuată prin accelerarea certificării Nord Stream 2.

Experții cred că eforturile Germaniei nu vor avea niciun impact real pentru a elimina îngrijorările legate de NS 2 exprimate de Ucraina sau de congrsmenii de pe Capitol Hill din Washington.

De altfel, un consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelensky a afirmat pentru Axios că Ucraina este „șocată, întristată și confuză” de acțiunile guvernului lui Merkel de a salva „cel mai periculos proiect geopolitic” al Rusiei. Zelensky însuși le-a scris senatorilor americani pe Twitter luna aceasta, îndemnându-i să susțină sancțiunile adoptate de camera inferioară a Congresului.

Temerile Ucrainei sunt explicabile, cred analiștii. Într-un moment în care aproximativ 100.000 de soldați ruși au fost desfășurați la granița sa din ordinul lui Putin, Kievul consideră NS 2 ca o amenințare existențială la adresa securității sale. Așa cum se știe, conducta ar ocoli infrastructura de tranzit ucraineană și va livra gaz rusesc direct în Germania, eliminând astfel unul dintre ultimele mijloace de descurajare pe care le are Ucraina împotriva unei invazii venite din partea Rusiei. În acest context, trebuie precizat că surse din comunitatea de securitate națională a Statelor Unite sunt din ce în ce mai îngrijorate că Rusia va invada din nou Ucraina și va ocupa și mai mult teritoriu decât a făcut-o în 2014.

O relație crucială pentru Biden

Președintele Biden a afirmat că se opune conductei, dar el a abandonat impunerea de sancțiuni în această primăvară pentru a evita tensionarea relațiilor cu Germania – un aliat cheie al Statelor Unite – în legătură cu un proiect care era deja aproape de finalizare.

Această abordare a Casei Albe a fost criticată în special de senatorii republicani, care o consideră un obstacol pentru aliații Statelor Unite din Europa, în special pentru Ucraina. Ei au anunțat că vor susține amendamentul legislativ la NDAA.

Poziția Casei Albe – de a permite finalizarea conductei pentru a-și proteja relația cu Germania chiar cu riscul „sacrificării” Ucrainei – pare însă de neclintit în acest moment. De altfel, înalți oficiali din Administrația Biden, precum ‘țarul pentru energie,’ Amos Hochstein, au făcut lobby pe lângă democrații din Congres să nu susțină sancțiunile propuse de republicani pentru a evita tensionarea relațiilor cu Germania. (În mod ironic, Hochstein recunoscuse nu demult că Rusia „se apropie” de momentul folosirii energiei ca armă împotriva Europei.

La rândul său, un oficial din Departamentul de Stat a afirmat că „abordarea noastră este mult mai mult decât întreținerea alianței (cu Germania); este să facem ceea ce va fi cel mai eficient pentru a proteja și păstra securitatea energetică a Ucrainei… Păstrarea relațiilor cu Berlinul și susținerea intereselor Ucrainei nu este o propunere de genul ori asta, ori asta. Le facem pe amândouă în cel mai eficient mod posibil.”

Un proiect controversat

Rusia vrea să folosească gazoductul Nord Stream 2 (NS 2) de 1.230 de km pentru a exporta gaz natural în Germania prin două conducte conducte aflate sub Marea Baltică, gazoductul fiind una dintre prioritățile președintelui Putin. Liderul de la Kremlin a făcut din NS 2 – un proiect cu o valoare de 11 miliarde de dolari, în care fostul cancelar german Gerhard Schröder a jucat un rol important – unul dintre obiectivele cele mai importante ale președinției sale. Conducta ar urma să transporte anual 55 de miliarde de metri cubi de gaz natural din Rusia în Germania, dublând canitatea de gaz primită de partea germană.

NS 2 a fost finalizată în septembrie, dar certificarea ei nu este încă terminată. În noiembrie, autoritatea de reglementare a energiei din Germania a suspendat aprobarea controversatei conducte de gaze naturale, afirmând că firma care o operează trebuie să respecte legislația germană înainte de a certifica proiectul.

Experții cred că este posibil ca decizia oficialilor germani să amâne proiectul cu câteva luni. În plus, chiar și atunci când va primi aprobarea Germaniei, NS 2 va necesita undă verde din partea Comisiei Europene pentru a intra in functiune.

Ucraina, care reprezintă una dintre rutele de tranzit majore pentru gazul rusesc ce ajunge în Europa, va fi marele perdant (aşa cum va fi şi Polonia), cu miliarde de dolari în taxe de tranzitare pierdute. Administrațiile care s-au succedat la Washington, inclusiv cea a președintelui Donald Trump, s-au opus acestui plan care are ramificaţii geopolitice uriaşe – Kievul şi Varşovia sunt aliaţi-cheie ai Americii în regiune – şi care va creşte dependenţa Europei de resursele energetice ale Rusiei.

Până la instalarea lui Biden la Casa Albă, SUA au susținut că gazoductul oferă Moscovei o influență prea mare asupra aprovizionării cu gaze a Europei și că amenință securitatea regiunii.

Cancelarul Merkel, care a recunoscut că vor exista consecințe negative pentru Ucraina, a vorbit mereu de NS 2 ca despre un proiect pur comercial, care va oferi o mai mare flexibilitate mixului european de energie. Experţii consideră însă că această retorică „naivă” este contrară implicațiilor geostrategice ale gazoductului.

În plus, analiștii cred că, loc să diversifice sursele de energie, companiile germane din domeniu preferă să accepte jocurile făcute de gigantul energetic rusesc Gazprom, care se află în fruntea proiectului NS 2.

Mai mult, experții au afirmat că finalizarea NS 2 ar fi o victorie geopolitică uriașă pentru Putin și i-ar oferi o nouă pârghie de exercitare a influenței în Europa. Rusia a întrerupt aprovizionarea cu gaze naturale a Ucrainei ca represalii în conflictul care le opune. În plus, ocolirea Ucrainei cu o conductă directă către Germania va ajuta Rusia să-și avanseze obiectivul de a-și izola fostul său client de Europa de Vest, în condițiile în care Kievul avansează pe calea democrației si urmărește ruperea de Moscova. Ucraina va deveni astfel mai vulnberabilă la agresiunile Rusiei și va pierde o mare parte din avantajul pe care l-ar putea avea la masa unor eventuale negocieri de pace cu Kremlinul.

Experții au reamintit faptul că construcția NS 2 a fost oprită în timpul președinției lui Trump, după ce administrația republicană, îndemnată de Congres, a semnat legi în 2019 și 2020 care au provocat oprirea lucrărilor la gazoduct, companiile implicate temându-se de sancțiuni. Liderul republican a recurs inclusiv la amenințări comerciale la adresa cancelarului Merkel pentru a opri NS 2.

În timp ce echipa Biden a declarat că conducta este o „afacere proastă” și că vrea să o oprească, administrația liderului democrat a făcut puțin până acum pentru a sugera că este dispusă să se angajeze în acțiuni decisive. Președintele Biden nu s-a grăbit să impună sancțiuni Rusiei – așa cum i-au cerut congresmenii americani – și, deși a criticat proiectul, pare să fi preferat să îl menajeze pe Putin și să dea întâietate îmbunătățirii relațiilor cu Germania. De altfel, Biden a decis în mai ridicarea sancţiunilor impuse Nord Stream 2 AG, o filială a gigantului rus Gazprom cu sediul în Elveţia, cea care construiește NS 2 şi CEO-ul său, germanul Matthias Warnig – fost ofițer în temutul serviciu est-geman STASI și un apropiat al președintelui Putin.

Experții au afirmat atunci că în spatele deciziei Administrației Biden ar fi fost recunoaşterea că NS 2 era finalizat în acel moment în proporţie de 95%, iar singura modalitate de a opri proiectul ar fi fost să se ia măsuri împotriva Germaniei, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai Washingtonului.

Președintele Biden a încearcat însă să evite din răsputeri să facă asta și s-a declarat pentru revigorarea relațiilor cu partenerii europeni, afectate serios în timpul Administrației Trump. Liderul democrat nu a vrut să i se opună cancelarului Merkel – o susținătoare fidelă a gazoductului – sau să cauzeze pierderi semnificative părții germane, blocând accesul la sistemul financiar american pentru companiile din Germania care lucrează la proiect.

Poziția Administrației Biden este însă în contradicție cu cea a majorității politicienilor de la Washington, atât democrații, cât și republicanii criticând vehement Casa Albă pentru strategia adoptată vis-a-vis de proiectul energetic care-i va avantaja, în primul rând, pe Rusia și pe Vladimir Putin.

Surse: Axios, ABCNews, New York Times, BBC, Twitter / sursa foto: Facebook/ Gazprom