O mică provocare pentru olimpicul Nicușor Dan / Matematic, despre numirea procurorilor șefi

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Președintele Nicușor Dan a obținut două medalii de aur la Olimpiada Internațională de Matematică în 1987 și 1988, deci în timpul regimului comunist, ambele cu punctaj maxim. A fost unul dintre cei 26 de oameni din istoria competiției cu această performanță.

Asta înseamnă multă precizie, rigoare, memorie și o capacitate excepțională de sinteză și analiză.

Din respect pentru precizie și rigoare matematică, să comparăm declarațiile de campanie ale candidatului Nicușor Dan și cele făcute recent de președintele Nicușor Dan  despre numirea procurorilor-șefi și reforma în justiție.

Candidatul Nicușor Dan a criticat dur activitatea DNA și a Parchetului General în timpul campaniei:

„Pe Parchet și pe DNA sunt nemulțumit (…) Justiția are o parte importantă, jumătatea ei care se numește parchete, și care se ocupă de lupta anticorupție și multe din lucrurile care nu se întâmplă, pe care România le dorește și care nu se întâmplă… Eu văd și cred că românii văd că sunt zone întregi de mare corupție în România pe care nu le deranjează nimeni, mai ales evaziunea fiscală, imobiliarele, pădurile”, (intervenție la B1TV din 12 aprilie 2005).

„E vorba de un echilibru de putere între preşedinte, guvern şi Parlament. Bineînţeles că preşedintele nu îi impune, că nu este monarh, dar are nişte pârghii cu care să negocieze şi să obțină nişte lucruri favorabile. Pe DIICOT, mărturisesc că nu am o competenţă specifică şi am nevoie de o analiză. Însă, în mod cert, DNA-ul nu a mai anchetat mari cazuri de corupţie de ani de zile”, a spus Nicuşor Dan (emisiunea Insider Politic, citată de News.ro, 19 aprilie 2025).

Ajuns președinte după alegerile din 4 mai, Nicuşor Dan a fost întrebat din nou cât este de mulţumit de activitatea şefului DNA, Marius Voineag:

„Deloc, deloc. La fel, în ceea ce priveşte Parchetul General, nu văd o viziune managerială, nu văd nişte acţiuni care să fie direcţionate pe zone de infracţionalitate. În relaţia pe care noi, ca primării, o avem cu parchetele, văd nişte răspunsuri care se contrazic unele pe altele. Nu văd o direcţie a Parchetului”, a opinat Nicuşor Dan.

„E o problemă de management, câte resurse alocăm pentru niște chestiuni importante pentru societate. Eu am fost printre cei care am criticat tot timpul managementul Parchetului General și al parchetelor speciale, cum ar fi DNA”, a spus Nicușor Dan la TVR. Întrebat dacă, atunci când expiră mandatele șefilor marilor parchete – Parchetul General, DNA și DIICOT – intenționează să facă alte numiri, președintele a răspuns: „Eu nu sunt deloc mulțumit de procurorul general și șeful DNA. Am spus asta de mai multe ori, mențin”. (TVR, 10 septembrie 2025)

Exemplele pot continua la nesfârșit. În zeci de interviuri și ieșiri publice, candidatul și, ulterior, președintele Nicușor Dan vedea o realitate simplă pe care și presa și opinia publică o vedeau, motiv pentru care o exprima abrupt pentru a câștiga simpatia publicului, deci voturi.

Acum, președintele Nicușor Dan s-a schimbat total, brusc și inexplicabil. Transmite pe toate canalele posibile că este gata să numească propunerile ministrului PSD al Justiției, Radu Marinescu, la șefia marilor parchete.

În esență, propunerile ministrului PSD al Justiției presupun o rocadă la vârf: un adjunct de la DNA este propus șef, o fostă șefă de la DNA Iași cu activitate slabă, propusă șefă la Parchetul General.

Foștii șefi Alex Florența și Marius Voineag, atât de criticați de Nicușor Dan, primesc funcții de adjuncți la Parchetul General și DIICOT. Un procuror cu familia anchetată și condamnată pentru corupție este propus adjunct la DIICOT.

„Numirile pe care le voi face mi le voi asuma. Procurorii care vor fi semnați de mine vor avea girul meu. Am cam de 100 de ori mai multe informații despre sistemul de parchete decât dvs. (…) Eu pot să învinuiesc unii lideri de opinie care încearcă să vă ducă într-o direcție greșită”, a declarat vineri seara președintele Nicușor Dan, coborât în mijlocul protestatarilor comunității Declic, care îi cereau să-și respecte promisiunile din campanie și să facă schimbări reale la vârful parchetelor.

Ca să nu fim acuzați că dorim să ducem opinia publică într-o direcție greșită, vom apela la arma preferată a președintelui Nicușor Dan: logica formală și ecuațiile.

Nu sunt deloc un bun matematician. Am terminat un liceu de filologie-istorie la Sibiu și o facultate de jurnalistică tot acolo. Prin urmare, am întrebat un matematician cum ar rezolva această diferență între declarațiile candidatului Nicușor Dan și ale președintelui Nicușor Dan.

L-am mai întrebat dacă, matematic vorbind, se pot reforma DNA și Parchetul General, criticate ca fiind nefuncționale sub actuala conducere, punând adjuncții în poziții de șefi, respectiv pe șefi în poziții de adjuncți.

Acest matematician mi-a răspuns în felul următor:

Dacă l-am întreba pe matematicianul Nicușor Dan cum se rezolvă această contradicție, soluția sa „instituțională” de acum pare a fi bazată pe Proprietatea Comutativității Ineficienței:

Într-un sistem închis, ordinea factorilor (Șef/Adjunct) nu modifică produsul (Sistemul).

A×B=B×A=Statu-quo

În loc de o reformă structurală, avem o simplă permutare circulară în interiorul aceluiași grup de interese. Ecuația matematică a situației actuale arată astfel:

f(A)=B și f(B)=A

Suma vectorială a schimbării este zero, deoarece vectorul A→B este anulat de vectorul B→A. Rezultanta este un vector nul.

Pentru ca Nicușor Dan să justifice această mișcare, el aplică o Limită la Infinit: pe măsură ce timpul de analiză tinde la infinit (t→∞), distincția dintre „rebelul de campanie” și „garantul sistemului” tinde spre zero.

Rezultatul ecuației este că Reforma (R) este o variabilă fictivă.

În termeni matematici pe care el îi înțelege, întrebarea – provocare pentru olimpicul Nicușor Dan ajuns președinte ar fi următoarea:

„Domnule Președinte, dacă în campanie ați definit sistemul ca fiind un set de elemente vide de integritate, cum poate o simplă permutare de tipul A→B și B→A să genereze brusc o valoare pozitivă pentru Justiție?”

Cum rezolvă olimpicul din 1987 și 1988 această ecuație imposibilă?

Nu îmi explic deloc schimbarea radicală de atitudine a președintelui Nicușor Dan, la fel cum nu și-o explică nici cei care au protestat vineri seara la Cotroceni.

Poate că doar olimpicul la matematică de dinainte de ’89 știe exact de ce modul de exercitare a puterii în România a rămas o ecuație cu multe necunoscute chiar și la 37 de ani după cădererea comunismului.

Singura constantă în ecuația nerezolvată de mai sus, care generează de fiecare dată multiple erori de sistem, rămâne influența unui factor X, care rămâne mereu ascuns marelui public. Acest factor X reprezintă adevărata putere din România.

Președintele Nicușor Dan pare că s-a metamorfozat în mai puțin de un an dintr-un activist-reformist într-un președinte captiv factorului X.

Mandatul său de așa-zis reformist se va încheia dacă, din permutările sale operate la vârful parchetelor, suma reformei din justiție va fi în final egală cu zero.

Citește și 

Prăbușirea morală a unui luptător? Ce soluție are președintele