Numărul adolescenţilor cu tulburări din sfera emoţională s-a triplat după pandemie, la Spitalul Obregia. Psihiatru: Predominant peste 14 ani, dar și de la 12 ani recurg la comportamente autovătămătoare / În fiecare gardă avem cel puţin două sau trei cazuri

Florina Rad, medic primar în psihiatrie pediatrică la Spitalul Obregia din Capitală, a declarat într-un interviu acordat News.ro că după pandemie procentul adolescenţilor diagnosticaţi cu tulburări din sfera emoţională a crescut foarte mult, de la în jur de 10% înainte de pandemie la 30-40% din internări pe an, după această perioadă. Este vorba în cazul lor inclusiv de comportamente autovătămătoare, în fiecare gardă de la Spitalul Obregia din Capitală existând cel puţin două sau trei astfel de cazuri ale unor adolescenţi care ajung fie din Bucureşti, fie din toată regiunea de sud-est a ţării. Sunt copii de 14 ani şi peste, dar se înregistrează astfel de cazuri şi la vârstă mai mică, de 12, 13 ani. Medicul trage un semnal de alarmă legat de modul în care ar trebui gestionate emoţiile încă din primii ani de viaţă, iar aici părinţii, cadrele didactice, consilierii şcolari şi psihoterapeuţii au un rol extrem de important.

„În cadrul spitalului, noi, ca psihiatri de copii, ne ocupăm de întreaga categorie de vârstă, de la vârstă mică, 2 ani, aici avem preponderent copii cu tulburări de dezvoltare, din spectrul autist, tulburări de dezvoltare a limbajului, până la 18 ani.

În ultimii 2-3 ani se observă o creştere a prezentărilor, a numărului de prezentări şi a numărului de internări, pentru adolescenţi. Şi aici vorbesc de tot ce înseamnă peste 12 ani, copii la pubertate şi adolescenţi, pentru diverse tulburări din spectrul emoţional, dificultăţi de gestionare a emoţiilor, pentru anxietate socială, dată de mediul şcolar, de performanţă, plus anxietate generalizată, fenomen pe care noi l-am observat în ultima vreme.

Dacă pot să vorbesc în termeni de cifre, dacă înainte de pandemie de exemplu proporţia adolescenţilor diagnosticaţi cu episoade depresive sau cu tulburări din sfera emoţională era undeva spre un procent de 10% din numărul total de internări pe an, în prezent e undeva între 30 şi 40%, deci este o creştere semnificativă, zicem noi, a prezentărilor la vârsta adolescenţei pentru dificultăţi din sfera emoţională”, a explicat Dr. Florina Rad.

Fenomen al autovătămării. Tot mai mulţi adolescenţi recurg la un astfel de comportament extrem de periculos şi ajung în camera de gardă pentru îngrijiri medicale. Este vorba despre tineri cu diverse probleme în sfera emoţională, dar şi despre cei diagnosticaţi deja cu tulburări de sănătate mintală. 

„Este un fenomen destul de frecvent din păcate, în ultimii 5 ani se remarcă o creştere semnificativă a prezentărilor la camera de gardă, pentru acest tip de comportamente, cumva amplificat şi în contextul pandemic şi post pandemic.

Există o creştere a numărului de adolescenţi care au diverse dificultăţi în sfera emoţională, alţii au fost diagnosticaţi cu tulburări de sănătate mintală şi au şi acest tip de comportament, noi suntem un spital de urgenţă cu cameră de gardă şi atunci este firesc să avem mult mai multe prezentări decât alte spitale. Este un centru de referinţă pentru regiunea de sud-est, avem într-adevăr pacienţi din toată ţara dar preponderent pacienţi din zona de sud-est, asta şi din perspectiva faptului că în foarte multe judeţe din ţară încă nu avem psihiatru de copii sau, chiar dacă avem, acesta este unul singur şi nu reuşeşte sau adresabilitatea este mult mai mare decât numărul personalului medical de specialitate.

În fiecare gardă avem cel puţin 2 sau 3 prezentări pentru astfel de comportamente. Este vârsta adolescenţei predominant, peste 14 ani, dar există şi copii la vârstă pubertală, 12 ani, 13 ani care pot să recurgă la astfel de comportamente.

În afară de aceste comportamente autovătămătoare, comportamente indezirabile pot să fie inclusiv utilizarea de substanţe pentru gestionarea acestor emoţii şi aici ajungem iar la subiectul consumului de substanţe”, a precizat medicul.

Soluţii. Cine şi cum îi poate ajuta pe tinerii cu tulburări din spectrul emoţional? Dr. Florina Rad spune că gestionarea emoţiilor puternice se poate face cu ajutorul psiho-educaţiei, deficitară din păcate în România. „Un copil care are o criză de tantrum, certat şi pus la colţ, va învăţa doar să nu-şi mai exprime această emoţie”, exemplifică medicul. 

„Trebuie să învăţăm să gestionăm emoţiile puternice, în diverse situaţii în care adolescentul are o reacţie emoţională exagerată, pe care nu poate să o controleze, are un sentiment de tristeţe puternic sau trăieşte anxietate sau furie, învaţă eronat să gestioneze aceste dificultăţi emoţionale prin comportamente autovătămătoare, care au rolul de a regla emoţia intensă şi atunci trebuie să învăţăm să gestionăm aceste emoţii pe care cu toţii le vom întâlni în viaţa noastră şi în anumite momente ele vor fi mai intense sau, dacă trecem printr-un episod depresiv sau avem o dificultate emoţională, ele vor fi cu atât mai puternice şi mai greu de gestionat, foarte important este să învăţăm tehnici corecte de gestionare a acestor emoţii astfel încât să nu recurgem la comportamente indezirabile.

Ca şi în toate celelalte problematici din sfera patologiei de sănătate mintală, trebuie să facem în primul şi în primul rând psiho-educaţie, iar în ceea ce priveşte psiho-educaţia pentru gestionarea emoţiilor, şi la acest capitol suntem destul de deficitari în populaţie, adică noi nu învăţăm la vârstă mică să ne exprimăm emoţiile, să ne gestionăm emoţiile, astfel încât ce cred eu că este important ar fi aceste programe de prevenţie care să se adreseze atât copiilor, încă de la vârstă fragedă, cât şi părinţilor, pentru că mai ales la vârstă mică, părinţii, cadrele didactice sunt cei mai importanţi actori care pot să ajute copilul să îşi gestioneze diversele emoţii într-o modalitate adecvată.

Programele de prevenţie prin care pot fi identificaţi încă de la vârstă preşcolară copiii cu profil atipic, pas important în evitarea problemelor de mai târziu. 

De exemplu, un copil are o criză de tantrum şi primul lucru pe care îl fac, ca părinte sau cadru didactic, îl cert sau îl pun la colţ, el va învăţa doar să nu-şi mai exprime această emoţie, sau îl cert pentru că plânge – ”Nu mai plânge, nu e bine să plângi, nu e frumos să plângi, băieţii nu plâng” sunt sintagme aşa foarte des folosite în populaţia generală, dar care nu ajută copilul cum să înveţe să-şi exprime adecvat emoţiile, cum să îşi gestioneze acea emoţie extrem de intensă şi atunci programe de psiho-educaţie pentru părinţi, de instruire a cadrelor didactice, şi programe prin care am putea să identificăm încă de la vârstă mică, chiar de la vârstă preşcolară, copiii care au profile atipice, nu neapărat de dezvoltare, cât de gestionare a comportamentelor sau emoţiilor intense, copiii hiperactivi, copiii care prezintă tantrumuri, copiii care au aşa-numitele crize de afect la situaţii frustrante, să încercăm să identidicăm şi să intervenim prin psiho-educaţie, cu ajutorul consilierului şcolar, cu ajutorul psihoterapeuţilor”, a explicat pentru News.ro conf. Dr. Florina Rad, medic primar în psihiatrie pediatrică la Spitalul Obregia din Capitală.