NATO se pregătește să înfrunte Rusia cu sprijin american limitat

Pe măsură ce Statele Unite își reduc prezența militară în Europa și se orientează spre Asia, europenii se confruntă cu realitatea unui continent care trebuie să se apere în fața Rusiei. Întârzierile în deplasarea trupelor, deficitul de capabilități militare critice și încălcările tot mai mari ale spațiului aerian, chiar și în state membre NATO, precum România, dezvăluie amploarea dependenței de „garanțiile” americane, care nu mai sunt considerate de la sine înțelese, arată o analiză Skai.Gr citată de Rador.

Nevoia Europei de a se pregăti va fi evidențiată în această săptămână, în timp ce Washingtonul își sporește contactele cu Rusia odată cu vizita lui Steve Witkoff la Moscova, relatează Bloomberg. În timp ce Casa Albă insistă să pună capăt războiului din Ucraina, amenințările sale din această lună de a întrerupe sprijinul militar care a mai rămas de acordat Kievului au ridicat perspectiva ca forțele europene să fie nevoite să apere Ucraina și, poate, chiar și restul frontierei de est, cu un sprijin american limitat.

Este departe de a fi sigur că europenii vor reuși, notează agenția de știri în analiza sa. Oficiali români, dar și europeni prezenți la exercițiul militar de la Cincu, la aproximativ 260 de kilometri nord de București pe cale rutieră, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la timpul necesar pentru ca aliații NATO să ajungă pe front.

Din cauza limitărilor din infrastructura de transport, ar putea fi nevoie de mai multe săptămâni, au spus ei, ceea ce ar lăsa forțele terestre ale României să se apere aproape singure în cazul unui atac până la sosirea întăririlor.

În același timp, războiul lui Putin trece granița deja periculos către Europa, de la incursiuni cu drone și rachete până la incidente de sabotaj și incendiere, pentru care politicienii dau vina pe Moscova, notează Bloomberg.

Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a avertizat marțea trecută că agențiile de informații germane cred că Rusia ar putea fi într-o poziție de a ataca un stat membru NATO în următorii patru ani.

„Rusia testează cu adevărat cât de departe poate merge”, a declarat săptămâna trecută pentru Bloomberg șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas. „Ceea ce încearcă ei să obțină acum este să propage frică în societățile noastre”, a adăugat ea.

În timp ce europenii urmăresc distrugerile din Ucraina, Statele Unite au început să întreprindă ceea ce au spus de luni de zile: își vor reduce prezența militară pe continent pentru a se concentra pe Asia, cerând aliaților europeni să își asume o mai mare parte din apărarea lor.

România, care găzduiește mai multe baze NATO, asistă la o reducere a numărului militarilor americani de pe teritoriul său de la 1.700 la aproximativ 1.000, după cum a anunțat Washingtonul la sfârșitul lunii octombrie, în timp ce retrageri similare sunt planificate pentru Bulgaria, Slovacia și Ungaria. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că măsura a fost luată în coordonare cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și aliații săi.

Oficialii de la București au declarat public că înțeleg raționamentul SUA. Dar, în privat, mulți și-au exprimat nemulțumirea, vorbind sub condiția anonimatului din cauza sensibilității problemei.

În spatele ușilor închise, oficialii europeni duc o luptă dură pentru a-și convinge aliații americani să nu-și retragă forțele. Washingtonul a încercat să calmeze temerile partenerilor săi asigurându-i că nu îi va abandona.

Un continent care se luptă să se adapteze la o lume mai volatilă va fi greu de convins de astfel de asigurări, a declarat Iulia Joja, directoarea programului pentru Marea Neagră la Middle East Institute, un think tank cu sediul la Washington. „Este prima dată în 70 de ani când europenii nu mai percep garanțiile de securitate americane drept garanții reale”, a spus ea.

Acoperind golul

În timp ce își retrag trupele, oficialii americani se grăbesc să laude capacitățile aliaților lor europeni. „Acesta este un exemplu perfect al modului în care europenii gestionează lucrurile singuri”, a declarat, mulțumit, ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, după ce a urmărit exercițiul cu foc real din Transilvania.

Însă această declarație a fost despre lupta terestră, unde membrii europeni ai NATO sunt autosuficienți. Chiar și aici, însă, Statele Unite au fost prezente, oferind control aerian și sprijin logistic, elemente care ar fi indispensabile în orice conflict la scară largă.

Este un exemplu al poverii pe care Europa va trebui să o suporte dacă va trebui să reziste singură. În ceea ce privește așa-numiții „multiplicatori strategici ai forței”, și anume apărarea aeriană și antirachetă, atacurile de precizie la distanță lungă și serviciile de informații, continentul este încă dependent de americani.

Logistica este un exemplu în acest sens. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a asigurat România că, în cazul unui atac, aliații îi vor veni imediat în ajutor.

Cu toate acestea, generalul Maxime do Tran, comandantul unei brigăzi blindate franceze desfășurate în România, s-a plâns de întârzierile în călătoria de 10 zile a unității sale către țară. Călătoria prin Grecia și Bulgaria a implicat cinci avioane, 11 trenuri și aproximativ 15 convoaie, a spus el. Tran a spus că trei zile ar fi putut fi economisite dacă nu ar fi fost opririle de la graniță.

Forțele armate franceze au formulat plângeri similare și în timpul exercițiilor de la Cincu de acum trei ani. Acesta a fost genul de întârzieri care a determinat UE săptămâna trecută să propună reducerea birocrației pentru a facilita deplasarea echipamentelor militare în interiorul blocului comunitar.

Întrebat la Cincu cât timp ar putea rezista România înainte de sosirea întăririlor, șeful armatei, generalul Gheorghiță Vlad, a spus că țara sa ar avea aceeași rezistență ca Ucraina în cazul unui atac.

Pentru a-și consolida forțele, România valorifică fondurile UE promise pentru a permite blocului comunitar să respingă un atac rusesc până în 2030.

România este al doilea cel mai mare beneficiar al fondului de împrumuturi pentru apărare SAFE, în valoare de 150 de miliarde de euro, prin care a obținut 16 miliarde de euro. SAFE permite beneficiarilor să își revitalizeze industriile interne de apărare, o prioritate pentru București, spun oficialii români. Aceștia au subliniat că Europa nu poate rezista singură fără propria tehnologie militară, o problemă care nu poate fi rezolvată prin cumpărarea de echipamente americane „de-a gata”.

Între timp, gigantul german în domeniul apărării Rheinmetall AG conduce o investiție de miliarde de euro, cu sprijinul UE, pentru a construi linii de producție în România și Bulgaria, în efortul de a acoperi deficitul critic de muniție de pe continent.

Până se va reînarma, România este în căutarea unui alt aliat care să desfășoare trupe pe teritoriul său. Președintele țării, Nicușor Dan, a declarat că sunt în curs discuții cu aliații despre un posibil înlocuitor pentru forțele americane. Oficialii români au declarat că țara nu încearcă să schimbe decizia SUA de a se retrage.

Franța este acum în centrul atenției. După ani de zile în care i-a îndemnat pe europenii reticenți să renunțe la dependența militară de Statele Unite, Parisul își vede acum avertismentele confirmate.

Dan va merge în Franța în perioada următoare pentru a discuta despre cooperarea în domeniul apărării, inclusiv despre posibila prezență militară a forțelor franceze în România.

Traducerea Rador: Carolina Ciulu