G4Media.ro

MOTIVARE De ce Tribunalul Cluj a menținut probele culese de DNA cu…

MOTIVARE De ce Tribunalul Cluj a menținut probele culese de DNA cu SRI în dosarul omului de afaceri Călin Mitică/ Într-un alt dosar al feroviarului, Curtea de Apel Cluj a anulat probele strânse cu SRI

Un inculpat, două dosare penale cu probe făcute de DNA cu SRI, decizii diferite ale instanțelor: una de menținere a probelor, alta de excludere. Care e diferența?

E vorba de dosarele omului de afaceri Călin Mitică, patronul Transferoviar și Remarul 16 Februarie. Într-un dosar, el a fost trimis în judecată în 2015 pentru mituirea unor directori CFR ca să obțină contracte pentru companiile sale, într-altul, a fost deferit Justiției în 2018 pentru mituirea unui director de la salina Ocna Dej, tot, pentru obținerea de contracte.

În primul dosar, Tribunalul Cluj a menținut probele făcute de DNA cu SRI, în cel de-al doilea, Curtea de Apel Cluj le-a exclus.

Diferența e că probele din cel de-al doilea dosar au fost culese pe mandat de siguranță națională (MSN). Curtea de Apel Cluj a pus în aplicare decizia CCR 91/2018 care spune că fenomentul corupției nu este o amenințare la securitatea națională și a concluzionat că probele au fost culese în baza unui mandat destinat culegerii de informații, nu strângerii de probe.

De notat că legislația anterioară deciziilor CCR (91/2018, 802/2018, 55/2020) prevedea că, dacă în procesul de culegere a informațiilor, serviciile constată comiterea unor infracțiuni, atunci au obligația să informeze procurorii și să le dea probele (înregistrările). După deciziile CCR, serviciile au doar obligația de a informa procurorii că are loc sau urmează să aibă loc comiterea unei infracțiuni și rămâne ca procurorii să ceară un nou mandat (judiciar) pentru documentarea faptelor respective.

De remarcat și faptul că, în cel de-al doilea dosar al lui Călin Mitică, Curtea de Apel Cluj a exclus probele realizate anterior deciziei CCR, în schimb, în primul dosar, Tribunalul Cluj a menținut probele invocând faptul că deciziile CCR sunt doar pentru viitor, iar probele deja culese au fost strânse în baza unei legislații care se bucura de prezumția de constituționalitate.

Totuși, Tribunalul Cluj s-a raportat doar la probele realizate pe mandate judiciare, în baza protocolului de colaborare SRI-Parchet (declarat neconstituțional prin decizia CCR 26/2019), și a constatat că, în primul dosar al lui Călin Mitică, cel aflat pe rolul său, nu sunt probe culese cu SRI pe mandat de siguranță națională.

Vezi mai jos, pe larg, cele doua decizii diferite ale instanțelor privind menținerea și excluderea probelor făcute de DNA cu SRI în cele 2 dosare ale omului de afaceri Călin Mitică.

Decizia de menținere a probelor din primul dosar. Tribunalul Cluj a motivat decizia din noiembrie 2019 de a menține probele făcute de DNA cu SRI în dosarul în care omul de afaceri Călin Mitică, patronul Transferoviar și Remarul 16 Februarie, este judecat pentru că ar fi dat mită ca să obțină contracte de la CFR pentru companiile sale.

Inculpații au invocat mai multe decizii CCR, printre care și cea privind neconstituționalitatea protocolului de colaborare dintre Parchet și SRI – deciziile CCR nr. 302/04.05.2017, nr. 21/18.01.2018, nr. 22/18.01.2018, nr. 91/28.02.2018 şi nr. 26/16.01.2019 – și au solicitat instanței excluderea probelor.

Tribunalul a menținut probele și, în esență, explicat că:

* deciziile CCR sunt pentru viitor, adică probele nu mai pot fi culese de DNA cu SRI de la data publicării deciziilor CCR în Monitorul Oficial, nu se referă la trecut

* probele deja stânse la data deciziilor CCR au fost culese în baza unei legislații care se bucura de prezumția de neconstituționalitate și nu trebuie anulate

* SRI a avut doar rol de organ de executare, transcrierea interceptărilor a fost făcută de procurorii și polițiștii DNA

* inculpaților nu li s-au încălcat drepturile și au avut posibilitatea să conteste probele

* instanța este obligată să pună în balanță atât drepturile inculpaților, cât și interesul general al societății de a se afla adevărul.

Deşi a existat o implicare a SRI în activităţile de urmărire penală în cauză, pe linia administrării probelor, această încălcare nu este suficient de conturată pentru a atrage sancţiunile instituite de articolul 281 alineatul 1 litera b şi articolul 102 alineatul 2 și 3 din Codul de procedură penală (articole care vizează nulitatea și excluderea probelor obținute nelegal – n.r.).

S-a stabilit deja (potrivit încheierii de cameră preliminară) că, pentru faza de urmărire penală, inculpaţii au beneficiat de garanţiile unei proceduri echitabile în ansamblul său.

Instanţa reaminteşte că, potrivit jurisprudentei Curţii Europene a Drepturilor Omului, în principiu, nu este interzisă folosirea în procesul penal a unei probe obţinute în mod nelegal, dacă procedura în anasamblul ei este echitabilă, iar inculpatul a avut posibilitatea contestării ei.

În asemenea cazuri este suficientă remedierea încălcarii dreptului persoanei acuzate prin constatarea în dreptul intern a încălcării şi acordarea de compensaţii – care nu sunt întotdeauna materiale, ci şi prin readministrarea probelor – fără a fi necesară excluderea probei astfel obţinute.

Din această perspectivă, existenţa interpretării în dreptul intern ca sancţiune procesuală excluderea probelor obţinute în mod nelegal, indiferent care ar fi motivul de nelegalitate, apare ca fiind excesivă faţă de jurisprudenţa CEDO, în care se face o mai justă îmbinare a interesului general al societatii, de a se afla adevarul în cauză, astfel încat să poată fi trase la răspundere persoanele care au săvârşit infracţiuni, şi interesul personal al persoanelor acuzate, care impune respectarea tuturor drepturilor lor materiale şi procesuale.

În concret, orice încălcare, care nu atrage nulitatea absolută, urmează regulile sancţiunii nulităţii relative, iar probele vor putea fi excluse numai în masura în care s-a produs o vătămare care nu poate fi înlăturată în alt mod, vătămare ce va fi judecată după regulile dezvoltate în jurisprudenţa CEDO, împăcându-se astfel în mod echitabil atât interesul individual al inculpatului, cât şi cel general al societăţii”, a arătat Tribunalul Cluj în motivarea deciziei de a nu exclude probele făcute de DNA cu SRI în dosarul lui Călin Mitică, motivare pusă la dispozița G4media.ro în format anonimizat, în baza legii transparenței 544/2001.

Acuzațiile din dosarul lui Călin Mitică. Omul de afaceri care controlează companiile Remarul 16 februarie și Transferoviar a fost deferit Justiției în august 2015 de DNA Cluj pentru mai multe capete de acuzare: dare de mită, spălare de bani, instigare la abuz în serviciu, complicitate la dare de mită, complicitate la spălare de bani, complicitate la cumpărare de influență

Călin Mitică este acuzat că, între 2013 și 2014, ar fi dat mită peste 400 de mii de lei unui director de la CFR Călători ca să obțină, pentru compania sa, Remarul 16 Februari, un acord cadru (contract de tip abonament) cu valoare maximă de 45 de milioane de euro privind revizia trenurilor de tip Săgeta Albastră.

Omul de afaceri l-ar fi determinat Mitică și pe directorul Organismului Notificat Feroviar Român să omologheze ilegal compania Remarul pentru a putea participa la o licitație de peste 55 de milioane de lei (peste 11 milioane de euro), pentru revizia unor locomotive CFR.

De asemenea, Călin Mitică și-ar fi dat Ok-ul ca un director din compania sa, Transferoviar, să dea mită unui director de la CFR Regionala Galați pentru a obține contracte.

Decizia de excludere a probelor din al doilea dosar. Într-un alt dosar al omului de afaceri Călin Mitică, din 2018, privind mituirea directorului Salinei Ocna Dej, Curtea de Apel Cluj, în cameră premlimară, a anulat probele făcute de DNA cu SRI. De această dată a fost vorba de probe culese pe mandat de siguranță națională (MSN).

Judecătoarele CA Cluj, Monica Șortan și Monica Rodina, au eliminat 161 de pagini de interceptări făcute în baza legii nr. 51/1991 privind securitatea națională.

Judecătoarele au explicat că interceptările au fost realizate de SRI în baza legii 51/1991 articolul 3 litera f. Prevederea a fost declarată neconstituțională de CCR în urmă cu 2 ani, prin decizia 91/2018. Atunci CCR a decis că faptele de corupție nu reprezintă amenințări la securitatea națională.

Instanța a concluzionat că interceptările au fost făcute de SRI prin utilizarea unor mandate de supraveghere tehnică emise de judecătorii Înaltei Curți pentru culegerea de informații, nu pentru a fi folosite ca probe în procesul penal de DNA. ”Acestea nu au fost efectuate în cadrul unui proces penal, încălcându-se astfel dreptul inculpaților la un proces echitabil, așa cum este el reglementat în art. 6 CEDO”, a arătat instanța.

Acuzațiile din cel de-al doilea dosar. Omul de afaceri Călin Mitică este acuzat că, între 2011 și 2013, ar fi dat mită aproape 88.000 de lei directorului de atunci al salinei Ocna Dej pentru a obține contracte pentru companiile sale.

Acest dosar a fost, de altfel, restituit procurorilor întrucât aceștia nu au putut să remedieze în cadrul camerei preliminare problemele constatate de instanță privind probatoriul administrat cu SRI pe MSN.

Cine este Călin Mitică. Monitorul de Cluj a scris că este partenerul de afaceri al lui Rareş Bogdan şi Maricel Păcuraru şi partener de afaceri în Realitatea Media.

Călin Mitică apare în fotografii în vacanță alături de europarlamentarul Rareș Bogdan și realizatorul tv Octavian Hoandră, dar și cu Cozmin Gușă, patronul de la fosta Realitatea TV. Trece drept un apropiat al fostului lider PNL, Vasile Blaga.

Notă: Alex Costache este jurnalist și la Știrile TVR.

Foto: omul de afaceri Călin Mitică; Sursa: Facebook

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

11 comentarii

  1. Niciun dosar cu banksteri, sau multinationale, dar absolut niciunul!!RUSINE.SRI aveti macar demnitatea sa ne dati pe surse modul de preluare a Volksbank de catre BT, cum au fost pacaliti, vanduti debitorii in chf-0,80 bani pe chf-prejudiciu enorm cu complicitatea BNR-si sinucideri, etc…dar asta nu e de msp.RUSINE, va protejati securistii corupti!

    • Nu sri e de vină ci judecătorii plătiți cu bani grei anulează probele din dosare ca pe urmă să achite hoții milionari, că doar ăștia pot plăti pentru anularea vinovăției !!

  2. Daca sunt dovezi, de ce mai conteaza cum au fost obtinute? Sunt dovezi, ele dovedesc faptul ca a fost comisa o infractiune. Daca n-ai sapca atunci cand le obtii, nu se anuleaza comiterea unei infractiuni.

    Dar intr-o tara inapoiata si populata de ticalosi, ca Romania, exista aceasta vrajeala, pentru a scapa infractorii de pedepse.

    • Da, un furt e furt, oricum ai pune problema.

    • Pentru că serviciile au altă treabă. În nici o țară civilizată nu se amestecă justiția civilă cu serviciile de securitate. Ei doar informează justiția și apoi își văd de treabă. Justiția trebuie să găsească singură probele. Nu e normal să dai prea multă putere unei singure instituții.

  3. Coruptia constituie un atentat [grav ] la siguranta nationala. Ticalosii care au zis ca nu, sunt niste corupti la randul lor !!!

  4. CCR luptă CCR, pentru infractori, desigur!

  5. Aici este vorba despre judecatori corecti si judecatori corupti! Si despre fratia cu infractorii a judecatorilor CCR….de fapt a majoritatii acestora(cei propusi de PSD si UDMR, plus Morar).

    Vad ca pe „luptatorii pentru dreptate” din AUR nu-i intereseaza pedepsirea infractorilor! Oare nu cumva din cauza ca aceasta clica numita AUR e nascuta cu sprijinul unor infractori de provenienta securisto-comunista?

  6. Apar articolele pe banda rulanta care au ca si scop revenirea la sistemul mizerabil de acum cativa ani: desfiintarea SIIJ si reintrarea SRI in jocurile justitiei. Realitatea este ca SRI si-a pierdut de multi ani scopul pentru care exista aceasta institutie in orice tara civilizata, si anume protejarea cetatenilor, problemele de securitate nationala. Asta in conditiile in care este o structura finantata masiv din bugetul contribuabililor. Trebuie sa fii extrem de naiv sa crezi in SRI in conditiile in care avem retele nenumarate de proxeneti, defrisari cu duiumul, dar toata lumea se face ca ploua. SRI este momentan un instrument de putere impartit in doua tabere care se lipesc politic dupa cum bate vantul. SRI nu are ce sa caute in interceptari legate de altceva decat securitatea nationala… solutia e sa le ia 20-30% din buget si sa ofere acest buget procuraturii pentru a crea acolo posibilitatea de a face interceptari. Cadrul legal exista, dar aia au buget de un reportofon si o camera video. Asa se intampla in orice stat civilizat. Si sa lasam SRI sa faca ceea ce trebuie sa faca intr-o tara normala, nu jocuri politice.

    • Cred ca ai dreptate, sunt prea multe servicii de siguranta care se calca una pe alta pe bombeuri si cu un buget super. Faptul ca aceeasi mentalitate de stat politienesc in care garcea face asa ce vrea muschiul lui si este mina in mina cu penalii, inclusiv cei din politica este subinteles/acceptat in societate. Problema este ce facem deja cu ‘ culegerile de informații’ sau ‘strângerile’ de probe? Se transfroma o ‘informatie’ in ‘proba’. In general o informatie se poate corabora cu alte probe sau nu?

    • SRI-ul are sau nu rol in anchetele infractiunilor care aduc atingere sigurantei nationale…pfff. Problema este asa zisa justitie. Ne facem ca nu vedem cat de corupt este sistemul judiciar.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.