Moda de lux la licitație: între investiție, artă și simbol social

Moda arhivală atinge noi culmi de preț și prestanță, odată cu explozia vânzărilor în cadrul licitațiilor de lux. În luna iulie, o geantă Hermès, purtată de însăși Jane Birkin, a fost vândută de casa Sotheby’s pentru 7 milioane de lire sterline, la Paris. Acum, filiala londoneză a aceleiași case deschide un salon pop-up dedicat luxului, unde sunt scoase la licitație piese de la Hermès, Rolex și Cartier, disponibile până pe 22 august, relatează BBC.

Timp de decenii, casele de licitații au tratat moda ca pe o ramură secundară, folosind renumele brandurilor pentru a atrage atenția spre obiecte considerate „mai valoroase”, precum tablourile sau sculpturile. Însă schimbările din comportamentul consumatorilor și interesul crescut pentru piesele de colecție au ridicat moda de lux la rang de artă și investiție.

Piesele purtate de celebrități au avut mereu o putere specială în licitații, dar exemplul genții Birkin depășește orice precedent. Rochia purtată de Marilyn Monroe când i-a cântat „Happy Birthday” președintelui Kennedy a fost vândută de două ori, ultima dată pentru aproape 5 milioane de dolari, și a crescut în valoare după ce Kim Kardashian a purtat-o la Met Gala din 2022, în ciuda controverselor legate de starea ei.

Asocierile virale din cultura pop contribuie decisiv la creșterea prețurilor. Discuțiile din social media despre seriale precum American Love Story, care aduce în atenție garderoba lui Carolyn Bessette-Kennedy, sporesc interesul pentru astfel de piese. Chiar și generația tânără de influenceri influențează valoarea modei, atât prin promovarea pieselor autentice, cât și prin cultura „dupes” – copii ale obiectelor de lux care, paradoxal, cresc interesul pentru original.

Totodată, platformele de revânzare precum Vinted, eBay sau The RealReal democratizează accesul la lux, dar participă și la transformarea pieselor în obiecte speculative. Experții avertizează că acest fenomen, în care cumpărătorii achiziționează articole pentru a le revinde rapid, poate destabiliza piața și accentua ruptura dintre modă ca expresie culturală și modă ca simbol exclusivist de statut.

În acest context, apar întrebări esențiale: ar trebui ca piesele valoroase să fie expuse în muzee? Unii specialiști susțin că nu neapărat, deoarece colecțiile private bine întreținute pot oferi aceleași condiții de conservare. În plus, moda, spre deosebire de artă plastică, are o componentă funcțională: trebuie purtată. Chiar Jane Birkin a folosit geanta ce-i poartă numele până la uzură, fapt care i-a crescut valoarea.

Se discută tot mai mult despre statutul modei ca formă de artă. Experta Cora Harrington subliniază că moda a fost adesea subestimată din cauza misoginiei și a ideii că „interesele femeilor” sunt mai puțin valoroase. În realitate, case precum Hermès, fondate în 1837, implică decenii de măiestrie, experiență și ore de muncă minuțioasă, toate acestea justificând, poate, prețurile spectaculoase.

Pe de altă parte, există riscul ca licitațiile să transforme obiectele vestimentare în simple instrumente de investiție și status, estompând conversațiile despre sustenabilitate, muncă artizanală sau identitatea culturală pe care o reprezintă hainele. Moda riscă, astfel, să fie redusă la valoare monetară, pierzându-și încărcătura socială.

În cele din urmă, experții sunt de acord: valoarea unui obiect este dată de suma pe care cineva este dispus să o plătească. Dacă o rochie ajunge să coste 300.000 de dolari, atunci aceasta devine valoarea sa de piață. Iar într-o lume în care granițele dintre artă, modă, statut și investiție devin tot mai fluide, ceea ce odinioară era doar o haină ajunge azi să scrie istorie.