Mișcarea pentru apărarea statutului procurorilor: Este dezonorantă declarația fostului judecător CCR Petre Lăzăroiu, potrivit căreia Liviu Dragnea ar fi fost condamnat politic

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Asociația ”Mișcarea pentru apărarea statutului procurorilor” (AMASP) a catalogat drept dezonorantă declarația fostului judecător CCR Petre Lăzăroiu referitoare la ”condamnarea politică” a lui Liviu Dragnea, subliniind că o astfel de afirmație lasă să planeze un semn de întrebare cu privire la modul în care acesta și-a exercitat mandatul cu imparțialitate și independență la Curtea Constituțională.

”AMASP consideră dezonorantă folosirea de către Petre Lăzăroiu, fost judecător CCR vreme de 10 ani într-un mandat constituțional de 9 ani, a pretextului deciziei amintite pentru a afirma că o anumită persoană publică este victima unei condamnări politice, lăsând astfel să planeze un semn de întrebare cu privire la modul în care și-a exercitat mandatul cu imparțialitate și independență”, se arată într-un comunicat de presă transmis de asociație.

Fostul judecător CCR, al cărui mandat a încetat luna trecută, a făcut respectiva afirmație miercuri, după ce Curtea Constituțională a decis că instanța supremă nu a respectat legea pentru că nu a constituit completuri specializate pe corupție.

Ce mai spune AMASP:

• așteptăm cu interes motivarea deciziei pentru a înțelege cum CCR consideră că un text nu este căzut în desuetudine, că el vizează și judecătorii ICCJ, că un judecător este specializat când soluționează apelul, nu însă și atunci când soluționează fondul. E de amintit că decizia CCR nu pune în discuție, sub nicio formă, hotărârile definitive pronunțate de instanța supremă și cu atât mai puțin vreun aspect care ține de fondul cauzelor soluționate de aceasta. Deciziile Curții Constituționale au efect doar pentru viitor, iar securitatea raporturilor juridice este încă un principiu fundamental de drept care trebuie respectat;
• instanța de contencios constituțional nu reprezintă o instanță de control judiciar, astfel încât să evalueze existența vreunei infracțiuni sau să tranșeze vinovății. Altfel spus, decizia CCR nu poate constitui o justificare pentru afirmații publice de tipul ”oameni nevinovați au fost aruncați în pușcărie”, ”dorim eliberarea lui…”, ”au distrus destine”, ”s-a urmărit dispariția lui de pe scena politică” întrucât venise „cu alte chestiuni noi, mai naționaliste, mai de altă natură”.
• în acest context, atacurile și insinuările proferate, cu rea-credință, de reprezentanții formațiunilor politice, la adresa judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, sunt inadmisibile într-o societate democratică și reprezintă o încălcare flagrantă a independenței justiției și a respectului datorat autorității pe care judecătorii instanței supreme o reprezintă.
• Solicităm pe această cale respectarea principiului cooperării loiale între puterile statului și luarea unei poziții oficiale de către Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la toate declarațiile publice care pun la îndoială profesionalismul judecătorilor ICCJ și caracterul legal și riguros al soluțiilor definitive pronunțate de aceștia.

Curtea Constituțională a admis miercuri, cu majoritate de voturi, conflictul dintre Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție privind completurile specializate pe corupție de la Instanța Supremă.

”A admis sesizarea formulată de preşedintele Camerei Deputaţilor şi a constatat că a existat un conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de neconstituirea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a completurilor de judecată specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute în Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, contrar celor prevăzute de art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003”, a transmis CCR într-un comunicat

”Cauzele înregistrate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție și soluționate de aceasta în primă instanță anterior Hotărârii Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.14 din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive, urmează a fi rejudecate, în condițiile art.421 pct.2 lit.b) din Codul de procedură penală, de completurile specializate alcătuite potrivit art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003”, a se mai arăta în comunicatul CCR.

Decizia Curții a fost luată cu 5 voturi ”pentru” și 4 voturi ”împotrivă”. Au votat împotriva luării acestei decizii judecătorii Livia Stanciu, Simina Tănăsescu, Daniel Morar și Mona Pivniceru. În favoarea deciziei au votat judecătorii Valer Dorneanu, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Marian Enache și Attila Varga.

Foto: Fostul judecător CCR Petre Lăzăroiu. Sursa: Inquam Photos / Octav Ganea