Ministrul Muncii: Proiectul de lege privind pensiile de serviciu va fi supus aprobării Parlamentului, începând din februarie / Reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale se va face prin ajustarea procentului de calcul de la 80% la 65% în majoritatea cazurilor/ Excepție fac magistraţii, care sunt protejați de o decizie a Curţii Constituţionale

Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale a supus miercuri spre aprobare în Guvern proiectul de Lege privind pensiile de serviciu, acesta urmând să fie supus aprobării în Parlament odată cu începerea dezbaterilor, de la 1 februarie 2023, a anunţat ministrul de resort, Marius Budăi.

„Astăzi, Ministerul Muncii a propus Guvernului spre aprobare trei proiecte de acte normative, două Hotărâri de Guvern, una privitoare la normele de aplicare a celor două directive aprobate de România exact în 2019, când am avut preşedinţia Consiliului European, şi ţine de echilibrul între viaţa profesională şi viaţa particulară, şi a doua privitoare la zilele libere de anul viitor. Şi, bineînţeles, proiectul de lege (privind pensiile de serviciu – n. r.), adoptat în primă fază în Guvern, după care va fi supus dezbaterii şi aprobării în Parlamentul României, aşa cum este şi normal.

În proiectul de act normativ se ţine cont de prevederile din cadrul Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, de deciziile Curţii Constituţionale care au fost elaborate pe parcursul anului privitor la sistemul de pensii, dar şi de transparenţă (…) În decembrie anul trecut, după cum bine ştiţi, a fost aprobat un Memorandum în Guvern prin care toţi miniştrii de resort au fost cuprinşi în echipa de lucru a acestui proiect.(…) Proiectul de lege, după cum ştiţi, va fi depus de acum în Parlament şi va fi supus aprobării odată cu începerea dezbaterilor, cu data de 1 februarie”, a declarat ministrul, la briefingul de la finalul şedinţei de Guvern.

El a subliniat că liniile principale vizează în primul rând ajustarea prin reducerea cheltuielilor cu pensiile şi indemnizaţiile stabilite şi plătite în baza unor legi speciale, respectiv cele şase categorii de legi, două în domeniul justiţiei şi cele care vizează personalul navigant, Curtea de Conturi, diplomaţii şi pensiile militare. Reducerea cheltuielilor se va face, potrivit ministrului, prin ajustarea procentului de calcul de la 80% la 65% în majoritatea cazurilor, excepţie făcând magistraţii, care au protecţia deciziei Curţii Constituţionale.

„Însă şi aici este o ajustare, odată de vechime necesară în magistratură, strict în magistratură, dar şi o reducere a cheltuielilor, astfel încât toate pensiile vor fi recalculate şi nu mai va exista, după aprobarea acestui proiect şi publicarea lui în Monitorul Oficial şi după scurgerea termenului de 6 luni de zile necesar recalculării prevăzut în lege, nicio pensie nu va mai depăşi venitul în calcul”, a explicat Budăi.

El a adăugat că la baza de calcul a veniturilor nu vor mai fi luate în considerare cele care nu au caracter permanent, ca de exemplu primele sau câştigurile de drepturi salariale „care se acordau în ultima lună” a anului. Totodată, la calculul pensiei nu se mai ia în considerare doar ultima lună, ci o perioadă de 12 luni, în cazul magistraţilor, din ultimii 10 ani, şi tot 12 luni pentru sistemul militar, în ultimii 5 ani.

El a mai subliniat că pentru magistraţi nu se vor mai permite perioada asimilate, perioada minimă asimilată care se va permite după publicarea proiectul de act normativ în Monitorul Oficial fiind de minimum 20 de ani, care va creşte gradual, an de an, până la până la 25 de ani. De asemenea, vechimea minimă s-a egalat cu vechimea minimă din sistemul de pensii publice, şi anume la 15 ani, iar la diplomaţi şi la personalul navigant a existat şi o creştere a vârstei de pensionare.

„În mare, astea sunt prevederile: se reduc cheltuielile, nu se mai asimilează vechime, se egalează stadiul minim de cotizare cu stadiul minim de cotizare din sistemul public, astfel încât vom avea şi o ieşire graduală următoare la pensie pentru aceste persoane care vor trebui să îndeplinească aceste condiţii. Asta înseamnă că inclusiv prin ieşirea mai târziu la pensie şi a beneficia de acest drept prevăzut de legi cu caracter special va fi o economie la bugetul de stat”, a punctat Budăi.

Ministrul a precizat că, pe parcursul acestui an, a existat o strânsă legătură cu reprezentanţi ai Comisiei Europene şi cu specialişti ai biroului de la Washington al Băncii Mondiale.

„Inclusiv acum două zile a sosit de la Banca Mondială un raport preliminar, un studiu de impact preliminar, în care se arată că, aşa cum proiectul arată, vor exista, ulterior adoptării, reduceri de cheltuieli. Cu Comisia Europeană am stabilit ca inclusiv pe perioada lunii ianuarie, atunci când nu există sesiune parlamentară, să avem discuţii finale, astfel încât, odată cu intrarea în dezbaterile de la 1 februarie ,să fie totul foarte, foarte clar”, a subliniat ministrul Muncii.

Context

Conform unui comunicat al MMSS, modificările adoptate prin proiectul de Lege stabilesc faptul că pensiile de serviciu vor fi calculate plecând de la vechimea în specialitate şi cu reducerea procentului de calcul raportat la venitul obţinut, iar stagiul de contributivitate minim va fi similar celui aplicat în sistemul public de pensii. Astfel, nicio pensie de serviciu nu va putea să mai depăşească salariul primit în perioada activă, iar pensiile care sunt deja în plată se vor recalcula pentru a respecta noul principiu şi pentru a elimina inechităţile între beneficiarii care sunt deja în plată şi viitorii pensionari.

În acest sens, noile reglementări introduc criterii şi condiţii concrete de exercitare a dreptului la pensia de serviciu, cu scopul de a redimensiona cuantumul acestora.

Astfel, la stabilirea bazei de calcul a pensiilor de serviciu, se au în vedere venituri de natură salarială realizate pe o durată mai lungă de activitate a potenţialilor beneficiari, similar stagiului minim de cotizare realizat în sistemul public de pensii. Pentru reducerea decalajului dintre pensiile de serviciu şi cel al pensiilor de asigurări sociale de stat, s-a stabilit ca determinarea cuantumului pensiilor de serviciu să se facă pe baza unui procent ajustat faţă de cel aplicat în prezent, la baza de calcul.

De asemenea, vârsta de acces la pensia de serviciu şi vechimea în serviciu au fost majorate. Astfel, vechimea în specialitate a crescut la minimum 15 ani, iar pentru sistemul de justiţie aceasta este de minimum 25 de ani, fără perioade asimilate. Procentul de calcul se reduce de la 80% la 65% din media veniturilor brute din 12 luni consecutive de activitate, cu excepţia magistraţilor, potrivit deciziilor CCR.

Astfel, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, indiferent de vârstă, dar care au cel puţin 25 de ani vechime realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la cerere şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul, însă cuantumul pensiei nete nu poate fi mai mare decât 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul.

De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor cu o vechime între 20 şi 25 de ani numai în aceste funcţii. În acest caz, cuantumul pensiei va fi micşorat cu 1% din baza de calcul, pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală de 25 de ani. De asemenea, cuantumul pensiei nete nu va putea depăşi media veniturilor nete aferente bazei de calcul astfel reduse.

În baza de calcul pentru stabilirea pensiei de serviciu nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade, diurne sau oricare alte drepturi care nu au un caracter permanent.

Pensiile de serviciu ale magistraţilor, aflate în plată, se vor recalcula potrivit noilor reglementări în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a noii legi.

Totodată, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii, beneficiarii drepturilor de pensie de serviciu sunt obligaţi să depună o cerere la angajator pentru a alege baza de calcul a pensiei, respectiv perioada de 12 luni consecutive din ultimii 10 ani de activitate înainte de data pensionării. Dacă beneficiarul nu depune cerere de opţiune pentru baza de calcul, angajatorul va stabili baza de calcul aferentă ultimelor 12 luni de activitate.

În ceea ce priveşte personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, cei care au o vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate, pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.

Legea adoptată aduce modificări şi în cazul persoanelor care au îndeplinit funcţia de auditor public extern cu o vechime de cel puţin 15 ani în cadrul Curţii de Conturi. Acestea beneficiază, la îndeplinirea vârstei standard de pensionare, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare realizate, cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.

Veniturile care constituie baza de calcul pentru pensia de serviciu nu includ sporul de risc şi suprasolicitarea neuropsihică de 50% şi nici majorarea de până la 75% din salariul de bază, câştigate în instanţă.

De pensie de serviciu beneficiază şi auditorii publici externi care, la data solicitării, sunt pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii. Şi în acest caz, cuantumul pensiei de serviciu este de 65% din baza de calcul.

Actul normativ prevede şi modificarea cadrului legal care vizează membrii Corpului diplomatic şi consular al României cu o vechime de cel puţin 15 ani în Ministerul Afacerilor Externe, precum şi personalul încadrat pe funcţii de execuţie specifice. Pensia de serviciu reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare în lei şi a tuturor indemnizaţiilor şi sporurilor permanente, stabilite în favoarea beneficiarului pentru ultimele 12 luni de activitate în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, înainte de data pensionării. Acelaşi principiu se aplică şi în cazul ambasadorilor, doar că în această situaţie calculul indemnizaţiilor şi sporurilor stabilite în formulă procentuală se raportează la salariul de bază de ambasador.

În cazul personalului aeronautic civil navigant profesionist, s-a stabilit că piloţii, piloţii instructori avioane de la Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă, însoţitorii de bord/membrii echipajului de cabină cu licenţă/atestat de membru al echipajului de cabină, paraşutiştii şi personalul de inspecţie în zbor, beneficiază de pensie de serviciu dacă au vârsta de minimum 52 de ani şi au realizat o vechime de cel puţin 20 de ani de activitate ca personal aeronautic civil navigant profesionist. Această categorie profesională are dreptul la o pensie de serviciu în cuantum de 65% din media veniturilor totale brute realizate în ultimele 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.

Şi funcţionarii publici parlamentari cu un stagiu de cotizare de 30 de ani, din care cel puţin 15 ani în structurile Parlamentului, pot primi pensie de serviciu în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni înainte de data pensionării. Aceasta nu va putea fi mai mare de nivelul salariului de bază brut, inclusiv sporurile, precum şi indemnizaţia de conducere şi salariul de merit din ultimele 12 luni anterioare datei pensionării.

În ceea ce priveşte stabilirea pensiilor militare de stat, baza de calcul folosită este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 12 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, fără a include sporuri, diurne sau alte drepturi de acest fel.

În termen de 60 zile de la data intrării în vigoare a legii adoptate de Executiv, instituţiile implicate vor actualiza normele metodologice de aplicare a legislaţiei referitoare la pensiile de serviciu.