Ministrul Boloș: Deşi sună brutal, realitatea este că transformarea sistemului de sănătate românesc se produce lent, discontinuu şi fragmentat, iar asta ne pune în situaţia de a fi printre statele UE cu cel mai mare număr al deceselor care ar fi putut fi evitate. Ordonanţa adoptată astăzi înseamnă cel puţin 7 spitale mari

Transformarea sistemului de sănătate românesc se produce lent, discontinuu şi fragmentat, iar asta ne pune în situaţia de a fi printre statele UE cu cel mai mare număr al deceselor care ar fi putut fi evitate, însă în anul 2027 vor exista spitale noi în toate regiunile ţării, susţine ministrul Investiţiilor şi proiectelor Europene, Marcel Boloş.

Guvernul a adoptat, în şedinţa de joi, o ordonanţă de urgenţă care reglementează măsurile necesare implementării proiectelor de infrastructură publică de sănătate cu finanţare din fonduri externe nerambursabile în cadrul Programului Sănătate 2021-2027 şi din împrumuturi contractate cu Instituţiile Financiare Internaţionale.

„Deşi sună brutal, realitatea este că transformarea sistemului de sănătate românesc se produce lent, discontinuu şi fragmentat, iar asta ne pune în situaţia de a fi printre statele UE cu cel mai mare număr al deceselor care ar fi putut fi evitate. Când am venit în MIPE infrastructura spitalicească nu era în Programul Sănătate 2021-2027, chiar dacă suntem în situaţia în care mai multe spitale publice se află într-un stadiu avansat de uzură, iar în ultimii 25 de ani s-au construit prea puţine spitale publice, cu atât mai puţin spitale publice de anvergură. Acum, ştim sigur că în 2027 vom avea spitale noi în orice colţ al ţării,” a precizat Boloş, potrivit unui comunicat al ministerului de resort.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Potrivit acestuia, o premieră adusă de actul normativ adoptat joi este aceea că pentru viitoarele investiţii strategice în infrastructură se va putea combina finanţarea din fonduri externe nerambursabile cu împrumutul BEI.

„Cele două priorităţi din Programul Sănătate la care face referire ordonanţa adoptată de astăzi înseamnă cel puţin 7 spitale mari (judeţene, monospecialitate sau centre de transplant) nou construite şi dotate şi alte 20 spitale publice municipale şi orăşeneşti construite sau reabilitate şi dotate. Până la finalul anului, contractele de finanţare pentru toate aceste spitale vor fi încheiate, astfel încât să avem suficient timp pentru derularea procedurilor specifice unor investiţii de o asemenea importanţă şi anvergură”, a declarat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Actul normativ stabileşte cadrul general privind metodologia şi criteriile de selecţie pentru proiectele de investiţii publice din domeniul sănătăţii, care sunt aprobate de către Comitetul de Monitorizare a Programului Sănătate, la propunerea Autorităţii de Management pentru Programul Sănătate pe baza criteriilor-cadru stabilite în ordonanţă.

Valoarea eligibilă finanţată din Programul Sănătate pentru investiţii în infrastructuri spitaliceşti noi – spitale judeţene/ judeţene de urgenţă, spitale monospecialitate – unităţi sanitare cu paturi este de minimum 5 milioane euro şi maximum 500 de milioane euro.

Investiţiile includ lucrări de extindere/modernizare/reabilitare pentru clădiri, inclusiv lucrări de conectare/extindere /modernizare/reabilitare la clădiri existente şi dotare cu echipamente medicale specifice, inclusiv măsuri de tranziţie verde şi digitalizare şi lucrări de construcţii noi, inclusiv dotarea cu echipamente medicale specifice inclusiv măsuri de tranziţie verde şi digitalizare.

Pentru investiţiile de mică amploare în infrastructura publică a spitalelor orăşeneşti şi municipale – unităţi sanitare cu paturi, valoarea eligibilă este stabilită pe categorii de investiţii specifice, astfel: lucrări de modernizare/reabilitare şi dotare, extindere la construcţiile existente, inclusiv lucrări de conectare la clădiri existente, lucrări de construcţii noi şi dotare, minimum 5 milioane euro şi maximum 75 milioane euro pentru unităţile sanitare cu paturi municipale; lucrări de modernizare/reabilitare şi dotare, extindere la construcţiile existente, inclusiv lucrări de conectare la clădiri existente, lucrări de construcţii noi şi dotare, minimum 5 milioane euro şi maximum 45 milioane euro pentru unităţile sanitare cu paturi orăşeneşti.

„Un aspect important care va asigura continuitatea implementării proiectelor este că alocarea totală a proiectelor poate fi actualizată ca urmare a creşterii preţurilor la materiale şi/sau la utilităţile publice, dacă prin lege se prevede astfel, sau majorată în limita unui procent de maxim 20%. În plus, beneficiarii proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabilă precum şi de împrumuturi contractate cu Instituţiile Financiare Internaţionale vor fi obligaţi să asigure eventualele lucrări de mentenanţă şi reparaţii curente după finalizarea implementării acestora pentru o perioadă de cel puţin 5 ani”, se arată în comunicatul MIPE.

În context, Marcel Boloş a subliniat că odată cu reglementările adoptate joi, s-a intrat în linie dreaptă către realizarea acestor investiţii de aproape de 2 miliarde de euro în spitalele româneşti.

„Am stabilit criterii transparente de selecţie a proiectelor care vor fi finanţate aceste fonduri, valoarea eligibilă pentru fiecare categorie de proiect, solicitanţii eligibili, regulile pentru contractarea asistenţei financiare rambursabile şi contribuţia proprie a beneficiarilor. Odată cu reglementările adoptate astăzi, putem spune că intrăm în linie dreaptă către realizarea acestor investiţii de aproape de 2 miliarde de euro în spitalele româneşti”, a completat Boloş.

Solicitanţii eligibili în cadrul apelurilor de selecţie de proiecte pentru investiţii în infrastructura spitalicească sunt unităţile administrativ-teritoriale, spitalele judeţene/judeţene de urgenţă, inclusiv clinice judeţene de urgenţă/ clinice de urgenţă, spitalele monospecialitate, spitalele publice orăşeneşti şi municipale, inclusiv spitale municipale de urgenţă şi parteneriatele între autorităţile/instituţiile publice locale şi/ sau centrale şi unităţile sanitare.

Listele proiectelor selectate la finanţare prin Programul Sănătate de către Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene se aprobă prin Hotărâre a Guvernului României după finalizarea procesului de contractare.

În acest moment, Ghidul solicitantului pentru apelul de proiecte „Investiţii în infrastructura publică a spitalelor orăşeneşti şi municipale” şi Ghidul solicitantului pentru apelul de proiecte „Investiţii în infrastructuri spitaliceşti noi: spitale judeţene, spitale judeţene de urgenţă, spitale monospecialitate” sunt puse în consultare, apelurile urmând a fi deschise în cursul celui de-al treilea trimestru al anului 2023.

Programul Sănătate, aprobat la sfârşitul lunii noiembrie de Comisia Europeană, este un program multifond ce dispune de o alocare totală de valoare de 5,8 miliarde de euro ce cuprinde finanţare Fondul European de Dezvoltare Regională şi Fondul Social European, precum şi o componentă de împrumut de 2 miliarde de euro, realizat prin intermediul Băncii Europene de Investiţii.

Separat de Politica de Coeziune, prin Componenta 12 dedicată sănătăţii, prin Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă vor fi alocate 2,45 miliarde de euro pentru: dezvoltarea capacităţii pentru gestionarea fondurilor publice în sănătate (70 milioane euro); dezvoltarea capacităţii pentru realizarea investiţiilor în sănătate (30 milioane euro); creşterea capacităţii pentru managementul serviciilor şi resurselor umane din sănătate (80 milioane euro); investiţii în infrastructura prespitalicească (314 milioane euro); infrastructură în infrastructura spitalicească (1,9 miliarde euro).