G4Media.ro

Miliardarii, preocupați de apocalipsă. Zuckerberg, Altman și youtuber-ii bogați își construiesc buncăre…

Sursa foto: Wikimedia / Flickr (colaj G4Media)

Miliardarii, preocupați de apocalipsă. Zuckerberg, Altman și youtuber-ii bogați își construiesc buncăre / În România un adăpost subteran costă 70.000 de euro / Cum explică psihologii fenomenul

Pe fondul pandemiei, războaielor din Rusia și Orientul Mijlociu, dar și speriați de schimbările climatice, oamenii puternici și bogați ai lumii investesc în buncăre subterane care să îi protejeze în caz de război atomic sau catastrofe climatice. Cei cu mai puține posibilități financiare strâng doar provizii. În România, există firme specializate în producerea de buncăre la prețuri care ajung la 70.000 de euro. Acestea vând câteva pe an, iar cei care le cumpără sunt în special oameni de afaceri din domeniul construcțiilor. Psihologul Cristian Staicu a explicat pentru G4Media.ro că fenomenul se explică în primul rând prin „anxietatea legată de incertitudinea viitorului”.

Mark Zuckerberg, șeful Meta, gigantul care deține rețelele de socializare Facebook și Instagram, își construiește un buncăr cu o suprafață de o jumătate de kilometru pătrat sub domeniul său de pe insula Kauai din Hawaii.

Patronul unei companii care construiește astfel de structuri, Atlas Survival Shelters, a declarat pentru publicația Hollywood Reporter că știrile legate de proiectul lui Zuckerberg au determinat alți oameni foarte bogați să îi urmeze exemplul. Buncărul lui Zuckerberg a cauzat o „frenezie a cumpărăturilor” în domeniu, potrivit lui Ron Hubbard, CEO-ul companiei.

„Nimic nu ne va salva dacă inteligența generală artificială o ia razna”

Sam Altman, directorul executiv al OpenAI, compania care dezvoltă ChatGPT, crede că civilizația umană poate fi distrusă de un virus sintetic, de un atac al inteligenței artificiale sau de un război nuclear. El se pregătește pentru un astfel de scenariu. „Încerc să nu mă gândesc prea mult la asta. Dar am arme, aur, iodură de potasiu, antibiotice, baterii, apă, măști de gaze de la IDF (n.e. – armata Israelului) și o suprafață mare de teren în Big Sur ”, a declarat el în 2016.

Sam Altman este pilot și are inclusiv o pistă de aterizare pe domeniul său din zona muntoasă de pe coasta Californiei. El nu are, însă, un buncăr. „Am niște structuri, dar nu aș zice că un buncăr”, a declarat el la evenimentul WSJ Tech Live. „Nimic nu ne va salva dacă inteligența generală artificială (AGI) o ia razna”, a adăugat el. AGI se referă la sisteme extrem de autonome – în prezent ipotetice – care pot depăși munca umană în cel mai valoros mod economic, potrivit companiei SAP.

Un alt miliardar care este interesat de buncăre este Peter Thiel, fost șef al PayPal. El a încercat în 2022 să construiască unul de mari dimensiuni în Noua Zeelandă, dar nu a primit permisiunile necesare. Potrivit unor surse, Bill Gates, unul dintre fondatorii Microsoft, are astfel de structuri sub toate casele sale.

Milionarii care își permit investesc și ei în astfel de proiecte. Zack Nelson, deținătorul contului specializat pe tehnologie JerryRigEverything de pe YouTube, cu peste 8,46 milioane de abonați, și-a construit propriul buncăr în curte. El a prezentat etapele pe canalul său.

Publicitate electorală

Robert Vicino, un vânzător de buncăre din California, a declarat pentru Financial Times că numărul de comenzi a crescut cu 500% în 2020 comparativ cu 2019, iar numărul celor care au contactat firma sa Vivos pentru a se interesa de produse a crescut cu 2.000%.

În România își permit buncăr puțini oameni

Există și în România firme care construiesc buncăre. Prețul unuia, cu suprafață de 16 MP și fără dotări precum mobilierul sau cele sanitare, ajunge la 70.000 de euro, la compania Smits Industry. Directorul executiv, Sorin Bălan, a declarat că acestea sunt cumpărate de oameni cu venituri peste medie. „Majoritatea provin din sectorul de business, iar cei mai mulți sunt antreprenori din construcții” a declarat el pentru G4Media.

Compania, care oferă multe alte servicii pe lângă buncăre, vinde 6-7 unități pe an. Oamenii cu posibilități financiare din orașele mari, precum Bucureștiul, sunt interesați de buncăre, dar nu le pot construi deoarece nu au spațiu în curți. De obicei acestea sunt amplasate pe proprietăți noi, de la marginea sau din afara orașelor.

buncar, zuckerberg, apocalipsa, romania
Planul unui buncăr oferit de compania Smits Industry.

Cei care nu au bani de buncăre strâng provizii

Există și o altă categorie de oameni care se pregătește pentru o eventuală apocalipsă, dar care nu au neapărat un buncăr sau un adăpost subteran, deoarece nu își permit așa ceva. Aceștia strâng provizii și echipamente în beciuri și cămări, pentru a putea rezista cât mai mult în cazul în care izbucnește o nouă pandemie sau un război mondial. Ei sunt „preperii” sau survivaliștii. Numărul lor a crescut accelerat în pandemie și va crește, probabil, în continuare pe fondul celor două mari războaie aflate în derulare.

În România există grupuri online în care acești oameni comunică și fac schimb de idei și informații. Grupul Preppers Romania de pe Facebook are 3.300 de membri. Totodată, pagina Romania Preppers Official, de pe Facebook, are 764 de aprecieri și aproape 800 de urmăritori, însă pare să fie inactivă din 2020.

De ce unii oameni sunt preocupați să se pregătească de „apocalipsă”, iar alții nu? Explicația psihologului

În fața amenințărilor crescânde ale războaielor, pandemiilor și încălzirii globale, unii oameni resimt o puternică nevoie de a se pregăti pentru o eventuală apocalipsă, în timp ce alții par să ignore aceste riscuri. În lumina teoriilor psihologice, acest fenomen poate fi înțeles ca rezultat al unei interacțiuni complexe între factori psihologici profunzi și influențe externe, explică psihologul Cristian Staicu.

„Un factor central în motivația pregătirii pentru apocalipsă este anxietatea legată de incertitudinea viitorului și de vulnerabilitatea umană. Indivizii care resimt această anxietate pot căuta să câștige un sentiment de control asupra situației prin construirea buncărelor sau stocarea de provizii. Pregătirea devine astfel un mecanism de adaptare, menit să reducă teama și incertitudinea asociate cu perspectivele apocaliptice”, spune el.

Cultura și mediul social au, de asemenea, un impact semnificativ asupra modului în care oamenii reacționează la amenințările apocaliptice, adaugă Staicu: „Mesajele mediatice, filmele apocaliptice și alte forme de divertisment pot alimenta anxietatea și preocupările legate de viitor, determinând unii oameni să acorde o importanță crescută pregătirii. În același timp, normele sociale și presiunea grupului pot juca un rol în modelarea comportamentului individual în fața amenințărilor”.

Diferențele individuale în temperament, personalitate și experiențe personale contribuie, de asemenea, la variabilitatea observată în răspunsurile oamenilor la amenințările apocaliptice. Indivizii care au trecut prin traume sau dezastre anterioare pot fi mai susceptibili să fie vulnerabili și să adopte măsuri proactive pentru a face față viitoarelor presupuse provocări, spune sursa citată.

„În concluzie, motivația pregătirii pentru apocalipsă poate fi înțeleasă în contextul unei interacțiuni complexe între anxietatea legată de incertitudinea viitorului, influențele culturale și sociale și diferențele individuale. Într-o lume marcată de incertitudine și amenințări iminente, pregătirea devine adesea un răspuns resimțit ca natural pentru cei care caută să-și asigure siguranța și supraviețuirea în fața viitorului perceput ca fiind incert și amenințător”, a conchis Cristian Staicu.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

7 comentarii

  1. O fascinantă glumă a sorții este faptul că acești oameni extrem de bogați au contribuit cel mai mult la incertitudinile pe care viitorul ni le poate servi. N- au decât să-și savureze groaza .

  2. lipseste din diagnosticul pus faptul ca acesti oameni au acces la informatii, discuta si asista la dezbateri cu cei mai buni oameni din varii domenii si inteleg foarte bine care sunt provocarile lumii de azi. Probabil fac mult mai multe lucruri, iar buncarele reprezinta doar o mica parte.

    • acorzi prea multa greutate unor mediocri cu oportunitate si lipsa de scrupule.

  3. dupa ce au contribuit activ la situatie, se pun la adapost.