Metalele grele identificate în părul lui Beethoven ar putea explica surditatea compozitorului

Nivelurile ridicate de metale grele detectate în părul lui Ludwig van Beethoven dezvăluie că marele compozitor ar fi putut suferi de intoxicaţie cronică cu plumb (saturnism), condiţie care ar fi putut să se afle la originea surdităţii sale dar şi a altor afecţiuni, conform concluziilor unui nou studiu, transmite miercuri Live Science, potrivit Agerpres.

Cercetătorii au analizat ADN-ul din două şuviţe de păr ce i-au aparţinut compozitorului german şi au descoperit că acestea conţineau niveluri alarmant de ridicate de plumb, dar şi de arsenic şi mercur, conform unui studiu publicat la 6 mai în jurnalul Clinical Chemistry.

Spre exemplu, una dintre şuviţe conţine 380 micrograme de plumb per gram de păr, în timp ce cealaltă 258 micrograme de plumb per gram de păr (nivelurile considerate normale în prezent sunt de 4 micrograme sau mai puţin). Părul marelui compozitor conţinea, de asemenea, de 13 ori mai mult arsenic decât normal şi respectiv de 4 ori mai mult mercur.

„Acestea sunt cele mai ridicate valori depistate în păr pe care le-am văzut vreodată”, a declarat pentru New York Times unul dintre co-autorii studiului Paul Jannetto, patolog la Mayo Clinic (SUA). „Avem mostre din întreaga lume, dar aceste valori sunt cu un ordin de magnitudine mai mari”.

Nivelurile ridicate ale acestor metale toxice pot explica de ce Beethoven s-a confruntat cu mai multe patologii. El a început să-şi piardă auzul după vârsta de 20 de ani şi ajunsese complet surd până la 40 de ani, a avut probleme gastrointestinale şi a trecut prin cel puţin două episoade de icter, simptom al unei boli hepatice.

Dacă nivelurile mari de plumb sunt asociate cu probleme gastrointestinale şi hepatice, precum şi cu scăderea acuităţii auditive, este totuşi improbabil ca acestea să fie „singura cauză a morţii” compozitorului, conform cercetătorilor. Însă, intoxicaţia sa cronică cu plumb „ar fi putut contribui la bolile documentate cu care s-a confruntat o mare parte din viaţa sa”, conform studiului. Autorii studiului nu comentează însă cum l-ar fi afectat pe compozitor nivelurile ridicate de arsenic şi mercur identificate în părul său.

Un studiu anterior asupra părului lui Beethoven identifica, de asemenea, niveluri crescute de plumb, însă acest studiu a fost invalidat când s-a descoperit că şuviţa de păr analizată i-ar fi aparţinut unei evreice Ashkenazi şi nu compozitorului.

O examinare recentă a ADN-ului celebrului compozitor, extras din şuviţe de păr cu origine verificată, a ajuns la concluzia că Beethoven, care s-a născut în 1770 şi a trăit până la 56 de ani, a fost infectat cu virusul hepatitei B şi era supus unui risc major de boli hepatice, situaţie care ar fi putut contribui la moartea sa.

Există mai multe teorii cu privire la prezenţa acestor contaminanţi în organismul compozitorului. Una dintre acestea invocă pasiunea sa pentru vin. Beethoven consuma deseori o sticlă de vin pe zi. În acea perioadă nu era neobişnuit pentru producătorii de vin să adauge acetat de plumb pe post de conservant şi îndulcitor. În epocă, sticla conţinea urme de plumb. Compozitorul era şi un mare amator de peşte prins în Dunăre, ce putea conţine arsenic şi mercur.