Mediul de afaceri cere menţinerea cotei unice şi reducerea cheltuielilor publice neesenţiale / ”Solidaritatea nu poate funcţiona în lipsa unui minim de reciprocitate”

Menţinerea cotei unice, reducerea cheltuielilor publice neesenţiale, accelerarea digitalizării şi maximizarea absorbţiei fondurilor europene sunt câteva din recomandările formulate de organizaţiile mediului de afaceri într-un apel comun transmis duminică liderilor partidelor parlamentare, în contextul dezbaterilor privind măsurile de redresare economică şi corectare a deficitului bugetar, transmite Agerpres.

„Cerem partidelor politice să asculte şi vocea mediului de afaceri, cel care a susţinut şi susţine economia. Suntem îngrijoraţi văzând că dezbaterea actuală pare să se concentreze în mod covârşitor pe creşterea taxelor, în lipsa oricărei viziuni publice asumate pentru reducerea cheltuielilor guvernamentale excesive sau modernizarea aparatului de stat. Fără un angajament real pentru reformă internă, orice măsuri fiscale riscă doar să împovăreze motorul economic necesar pentru redresare”, se precizează într-un comunicat semnat de 11 asociaţii şi organizaţii de afaceri.

Pentru a menţine avantajele competitive cheie ale României şi a evita descurajarea investiţiilor, dar şi pentru a ne permite dezvoltarea pe termen lung, organizaţiile semnatare consideră că este imperios necesar ca orice pachet de măsuri să fie fundamentat pe: menţinerea cotei unice de impozitare, aplicată unitar şi echitabil, cu eliminarea tuturor excepţiilor; reducerea cheltuielilor publice neesenţiale, inclusiv costurile administrative excesive, agenţiile redundante şi cheltuielile politice discreţionare; reforme semnificative în managementul sectorului public, prioritizând performanţa, eficienţa, reducerea reală a poverii birocratice şi transparenţa; eliminarea alocărilor bugetare risipitoare, cum ar fi indemnizaţiile nejustificate şi finanţarea excesivă a campaniilor electorale din fonduri publice; protejarea şi prioritizarea investiţiilor publice esenţiale în infrastructură, educaţie şi inovaţie; asigurarea echităţii fiscale prin eliminarea scutirilor, eliminarea impozitelor pe cifra de afaceri şi a taxei pe construcţii speciale; colectarea eficientă a taxelor prin reducerea decalajului de TVA şi prioritizarea eforturilor de combatere a evaziunii fiscale la scară largă; accelerarea digitalizării, simplificarea administrativă şi reducerea birocraţiei; maximizarea absorbţiei fondurilor europene prin simplificarea procedurilor şi eliminarea blocajelor birocratice.

Semnatarii subliniază că sectorul privat operează deja sub presiuni semnificative cauzate de impredictibilitate şi sarcini administrative iar un răspuns credibil la provocare fiscală trebuie să vină din partea statului, printr-un mesaj clar că este gata să optimizeze utilizarea banului public şi să se reformeze. În acest sens, îmbunătăţirea colectării şi conformării voluntare, prin aplicare inteligentă, digitalizare şi combaterea evaziunii fiscale sistemice, precum şi prin creşterea nivelului de transparenţă şi predictibilitate a politicilor fiscale şi a folosirii banilor publici, este o parte esenţială a soluţiei.

„Solidaritatea nu poate funcţiona în lipsa unui minim de reciprocitate, şi nici într-un context fiscal care creează permanent inechităţi şi categorii privilegiate. Companiile oneste nu ar trebui să plătească pentru a acoperi deficitul indus de administrarea iresponsabilă a finanţelor publice. Activitatea economică eficientă şi responsabilă, precum şi munca performantă şi retribuită pe măsură nu ar trebui descurajate prin mecanisme de taxare care descurajează creşterea”, sunt de părere organizaţiile mediului de afaceri.

Cele 11 organizaţii semnatare ale apelului sunt: Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK), Camera de Comerţ Americană în România (AmCham), Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerţ Belgia Luxemburg – Romania Moldova (BEROCC), Camera de Comerţ Britanico-Română (BRCC), Camera Franceză de Comerţ, Industrie şi Agricultură în România (CCIFER), Camera de Comerţ Italiană în România (CCIPR), Camera de Comerţ Olandeză în România (NRCC), Confederaţia Patronală CONCORDIA, Consiliului Investitorilor Străini (FIC) şi Fundaţia Romanian Business Leaders (RBL).