Luni va fi discutat planul de apărare comun al UE, dar 10 ţări printre care și România au obiecții din cauza limitării cooperării cu SUA

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Surse europene au relatat agenţiei de presă Ansa că programul pentru Industria Europeană de Apărare (EDIP), planul prezentat de Comisie în martie 2024 pentru consolidarea bazei industriale a sectorului militar al UE, va fi discutat lunea viitoare de reprezentanții statelor membre UE în formațiunea numită Comitetul Reprezentanților Permanenți (Coreper).

Una dintre principalele probleme – criteriile de cooperare cu țări terțe, în special SUA – rămâne controversată. Acordul prevede o interpretare restrictivă, limitând cooperarea. Astfel, 10 state membre au emis o declarație de opoziție, numind acordul „un autogol”, transmite Ansa, citată de Rador.

Cele 10 țări – Olanda, Estonia, Letonia, Lituania, Republica Cehă, Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia și Finlanda – sunt dornice să își exprime frustrarea.

EDIP este un program complex care conține numeroase propuneri menite să introducă schimbări semnificative în rolul militar-industrial al UE.

Mai precis, programul acoperă cinci domenii distincte: guvernanța politicilor industriale de apărare ale UE, achizițiile publice comune, sprijinul pentru producția industrială și creșterea producției, securitatea lanțurilor de aprovizionare și a oricăror comenzi prioritare, integrarea industriei militare ucrainene cu cea a UE, grație și înființării Instrumentului de sprijin pentru Ucraina.

EDIP este însoțit de un buget de 1,5 miliarde de euro, care este destinat să crească odată cu noul buget european. De aceea, definirea regulilor este importantă. „Este important să se avanseze pe acest front pentru a asigura securitatea aprovizionării, a sprijini Ucraina și a prioritiza cooperarea transfrontalieră în sectorul apărării”, notează o sursă.

Cele zece țări arată că ”preocupările noastre se referă în principal la flexibilitatea limitată a cooperării industriale cu țările terțe neasociate, în special la regulile restrictive privind subcontractanții din aceste țări și la restricțiile privind producția sub licență, care impun constrângeri semnificative”.

„Deși nu dorim să împiedicăm începerea dialogului cu Parlamentul European după mai bine de un an de negocieri în cadrul Consiliului, am dori să subliniem că, cadrul de eligibilitate trebuie să rămână funcțional și să reflecte realitatea amenințărilor actuale și peisajul industriei de apărare: credem că o mai mare flexibilitate va reduce decalajul dintre nevoile imediate în materie de capabilități și independența strategică pe termen lung a Europei, consolidând astfel baza sa industrială”, conchid acestea.

Traducerea Rador: Cătălina Păunel