Louis Vuitton cruise 2027 la The Frick Collection: Nicolas Ghesquière construiește un dialog între Gilded Age și New York-ul lui Keith Haring

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

The Frick Collection, una dintre ultimele reședințe mari din Golden Age-ul New York-ului, renovată recent după cinci ani și 220 de milioane de dolari investiți, redeschisă publicului în primăvara lui 2025 nu mai găzduise niciodată un show de modă în galeriile sale istorice de la parter. Pe 20 mai, Louis Vuitton a schimbat asta. Nicolas Ghesquière a ales muzeul de pe Upper East Side și a deschis simultan un parteneriat cultural de trei ani între casă și instituție, primul dintr-o serie de angajamente care includ finanțarea serilor gratuite lunare și susținerea unui post de cercetare curatorială dedicat schimburilor culturale dintre Europa și China în secolul XVIII.

Locația nu a fost o decizie logistică. A fost un argument. Ghesquière a declarat că Frick se afla de mult pe lista lui de vise: „Este extraordinar și avem ceva de spus despre asta. Există o sincronicitate cu LV, foarte interesantă” referindu-se la Epoca de Aur americană, la dezvoltarea transportului transcontinental și la modul în care averea industrială a sfârșitului de secol XIX a construit exact tipul de client pentru care Louis Vuitton fabrica bagaje în același moment istoric.

Un geamantan cu Sharpie și o teorie despre contradicții

Primul model care a ieșit pe podium purta o valijoară de piele din anii ’30, austeră, pragmatică, complet lipsită de monograma LV de astăzi. O privire mai atentă dezvăluia însă semne de Sharpie inconfundabile: Keith Haring desenase pe ea înainte de a o oferi cadou unui coleg de cameră în 1980. Acel obiect, un utilitar transformat în artă prin gestul unui artist, un bagaj de călătorie care a traversat o jumătate de secol înainte să ajungă pe podium a rezumat întreaga teorie a colecției.

Ghesquière a construit colecția în jurul dihotomiilor: Paris și New York, uptown și downtown, un obiect de uz din anii ’30 transformat în piesă de artă contemporană. Tensiunea dintre aceste perechi opuse a traversat fiecare look, fiecare alegere de material și fiecare accesoriu al serii.

Colecția: rufele lui Elizabeta I și atletismul de stradă

Cadrul, galeriile iluminate în verde-smarald, cu tablouri în rame aurite de Rembrandt, Turner și Velázquez pe pereți a generat una dintre cele mai neașteptate coliziuni vizuale ale sezonului. Ghesquière a prezentat o femeie americană influențată de un trecut european: gulerele voluminoase, cu volane în straturi multiple, albastru-cobalt cu organza transparentă, roz cu broderii în relief, maro cu aplicații aurii, oglindeau direct gulerul elizabethan al portretelor din muzeu. Purtate cu colanți scurți din tricot, cizme tehnice cu detalii metalice sau pantofi sport, contrastul era deliberat și precis calibrat.

Costumul albastru-cobalt cu sacou cu un singur nasture, fustă midi asimetrică și adidași albi a deschis show-ul în registrul cel mai direct: tailoring european, energie americană de stradă, gența portocalie LV ca singur element de lux declarat. Alături, o rochie-mânușă din piele maro ciocolată cu aplicații albe în formă de munte, referință la western american, completată de o pălărie fedora kaki și o geantă-tomberon gri argintiu cu formă cilindrică a ilustrat una dintre cele mai clare teme ale colecției: America văzută prin ochii unui european care o iubește fără să o romantizeze.

Pielea a dominat colecția în toate formele posibile: jacheta biker neagră cu cusături în relief geometric, purtată cu pantaloni scurți din satin galben și cizme argintii cu ruffles; jacheta western cognac cu broderii în relief de natură, combinată cu o fustă-bubble din denim albastru cu borduri albastre și centură zebra; salopeta integrală din piele maro-burgundy cu inserții albe și gri în formă de peisaj montan, cu cizme cowboy din piele turcoaz la manșetă. Toate erau piese concepute să pară că au deja o istorie, nu că tocmai au ieșit din atelier.

Plisatul voluminos a apărut în două look-uri cu impact vizual imediat: un top amplu pliseat în crem cu imprimeu floral în roz și bleu, purtat cu o fustă metalică lila; și o capă-top pliseat în portocaliu și gri cu imprimeu floral, purtată cu blugi drepți, piese care au adus în colecție singurul moment de levitate, de aer, înainte ca pielea și volumele structurate să revină.

Keith Haring ca fir roșu

Haring a revenit pe tot parcursul colecției, graffiti-ul său caracteristic apărând nu doar pe accesorii, ci și pe o serie de topuri și rochii în stil Pop Art. O rochie mini albă cu imprimeu grafic violet-negru în stilul inconfundabil al artistului, cu ruffles la umeri, a funcționat ca cea mai directă citare, fără să fie o copie, ci o conversație. Un top dreptunghiular alb cu „New York” și mărul roșu Haring, purtat cu blugi deschis la culoare și o geantă roșie metalizată în formă de cutie, a legat explicit show-ul de locul în care Haring a trăit, a creat și a murit.

Accesoriile au extins logica: geanta-geamantan miniaturală inspirată din valiza originală, genți box în lăcuit roșu, clutch-uri cilindrice gri, o geantă în formă de mănuși de box roșii cu manșetă cognac, poate cel mai fotografiat accesoriu al serii. Pălăriile bucket în toate culorile, gri, alb, vișiniu, maro-cognac au funcționat ca un element unificator între look-uri altfel disparate ca registru.

Finalul a aparținut rochiei de gală: o piesă structurată din materiale metalizate argintiu și negru lăcuit, cu panouri roșii quilted și o fustă din voal negru în cerc larg, construcție care trimitea simultan la costumul de scenă al unui artist de estradă din anii ’80 și la formele de couture ale anilor ’50.

Context și semnificație

Show-ul de la Frick a marcat prima activare a galeriilor istorice de la parter ale muzeului pentru un show de modă și a inaugurat un parteneriat de trei ani în care Louis Vuitton devine sponsorul cultural principal al instituției, finanțând atât serile gratuite lunare, cât și o expoziție monografică de pictură din secolul XIX planificată pentru 2027-2028 și un post de cercetare curatorială.

Ghesquière a descris sincronicitatea dintre Frick și Louis Vuitton în termeni istorici precisi: Epoca de Aur americană și dezvoltarea transportului intercontinental sunt exact contextul în care valiza LV a devenit un obiect de lux recunoscut global. Geamantanul cu Sharpie al lui Keith Haring nu a fost o anecdotă de deschidere a fost argumentul principal al colecției: că obiectele de lux capătă sens în timp, prin uz, prin oamenii care le transformă, nu prin prețul de pe etichetă.