VIDEO Premierul Bolojan a anunțat măsurile fiscale: TVA crește la 11% și 21%. Suprataxarea băncilor și a jocurilor de noroc / Cresc accizele la tutun, alcool și combustibil / Creșterea contributorilor la CNAS / Crește impozitul pe dividende la 16%

Premierul Ilie Bolojan a anunțat miercuri într-o conferință de presă pachetul fiscal privind reducerea deficitului bugetar record produs de guvernul Ciolacu, pachet pentru care Guvernul își va asuma răspunderea săptămâna viitoare. Printre măsurile anunțate și care vor intra în vigoare de la 1 august se numără înghețarea pensiilor și salariile bugetarilor și în 2026, creșterea TVA general la 21%, creșterea impozitului pe dividende la 16%, creșterea accizelor cu 10% pentru alcool, combustibili și tutun, precum și aplicarea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) la pensiile de peste 3.000 de lei. De asemenea, Bolojan a anunțat creșterea normei didactice cu două ore în învățământul preuniversitar și în cel universitar.

Premierul a mai spus că acesta este primul val de măsuri și urmează alte două seturi.

• Vezi mai jos declarațiile integrale ale premierului:

Ilie Bolojan: Bună ziua tuturor! Vă mulțumesc pentru că sunteți astăzi la această conferință de presă. Am convocat-o pentru că suntem în fața unui pachet care propune o corectare a deficitului bugetar pe care îl înregistrează țara noastră.

Așa cum am prezentat săptămâna trecută, deficitul și absorbția fondurilor europene sunt cele două urgențe pe care le avem de gestionat în perioada imediat următoare. De ce este corectarea deficitului o urgență și o prioritate națională? Pentru că, așa cum am mai spus, România a avut anul trecut cel mai mare deficit bugetar din țările Uniunii Europene și am avut al doilea cel mai mare deficit din ultimii 30 de ani. Cel mai mare, dacă vă aduceți aminte, a fost în 2010, puțin mai mare decât cel pe care l-am înregistrat anul trecut, a fost de 9,4% și vă rog să vă aduceți aminte, pentru că, neluând măsuri atunci la timp, guvernele de atunci au fost nevoite să crească TVA-ul de la 19 la 24% și să genereze o tăiere a salariilor din sectorul public de 25%. Suntem într-o situație nu foarte diferită, dar suntem în ceasul al zecelea, al unsprezecelea și nu trebuie să stăm până în ultimul ceas, când suntem total cu spatele la zid.

Articolul continuă mai jos

Adrian Ilincescu

Surpriza lui Verstappen pentru 2026: Vrea să schimbe numărul de concurs, dar este la mâna FIA

Redacția

12.000 de copii au murit sau au fost răniți, anul trecut, în zone de conflict, majoritatea din cauza armelor explozive – raport Salvați Copiii

Trebuie să le explicăm oamenilor cât de gravă este situația. Din 100 de lei care au fost încasați din taxele și impozitele de la cetățenii României, România a cheltuit cam 132 de lei, deci cu 32 de lei în plus, pe care evident că i-a împrumutat. Vă rog să vă gândiți, dacă o familie care ar cheltui în fiecare lună cu 30% mai mult decât veniturile pe care le câștigă, cât ar putea rezista și extrapolați această situație la nivelul unei țări și înțelegeți în ce situație este România. Nu mai putem continua în felul acesta. Dacă nu am face nimic sau am mai lungi foarte mult aceste măsuri, ar fi câteva consecințe, care ar însemna intrarea în incapacitate de plată a statului român, ar însemna că creditorii noștri, cei care ne împrumută în prezent și de care avem nevoie și în viitor, pentru că nu putem funcționa altfel, nu ne-ar mai împrumuta și deci nu am putea acoperi cheltuielile statului, inclusiv salariile și pensiile.

Accesul la fondurile europene este condiționat de reforma fiscală, nu am mai avea acces la fondurile europene. Vă rog să vă gândiți că nu am putea continua jumătate din investițiile pe care astăzi avem în curs, la marile autostrăzi, la liniile de cale ferată, în fiecare localitate din România. Ceea ce ar însemna că, practic, am intra într-un risc în care am fi degradați încă o dată, am intrat în așa zisa categorie de junk, ceea ce ar însemna că țara noastră nu mai este recomandată investițiilor. Și foarte puține investiții străine ar mai veni într-o astfel de țară. Și am intra, deci, într-o recesiune brutală, ceea ce ar însemna pierderi mari de locuri de muncă, un șomaj puternic, un curs care s-ar deprecia masiv și, practic, acest lucru nu ni-l putem permite în momentul de față. Și vă rog să vă gândiți ceea ce a însemnat experiența Greciei din anul 2009, pentru că nici astăzi Grecia nu și-a revenit din acea situație în totalitate și România este, și astăzi, într-o situație mai bună decât Grecia și nu trebuie, deci, să repetăm greșelile pe care le-au făcut alte țări, pentru că revenirea ar fi foarte dureroasă.

Din aceste rațiuni, nu mai putem aștepta și, deci, propunem un pachet fiscal care urmărește, pe fond, să reducă acest deficit și să apropie, într-o mică măsură, pentru că nu se poate face de pe-o zi pe alta, cheltuielile de venituri. De ce nu putem face această corecție doar pe cheltuieli? Ar fi bine dacă am putea, ca toate aceste corecții, să le facem scăzând cheltuielile statului. Dar acest lucru este, practic, imposibil pentru că, pe de-o parte, nu se poate face acest lucru de pe o zi pe alta, să reduci cheltuielile. Avem venituri fiscale, venituri printre cele mai mici din țările Uniunii Europene, din Produsul Intern Brut, din două motive; pentru că, la aproape toate taxele, suntem în jumătatea de jos a clasamentului și pentru că, în mod evident, avem o evaziune fiscală importantă și, din păcate, și-o fraudare a fondurilor publice. Și în paralel cu combaterea evaziunii, trebuie să luptăm și pentru combaterea fraudării fondurilor publice, pentru că evaziunea este o cauză a neîncasării banilor la buget, dar este și un efect, din păcate, pentru că cetățenii, atunci când văd că fondurile publice nu sunt cheltuite corect, că banii sunt risipiți, au o tendință uneori naturală să nu plătească, pentru că nu au garanția că banii lor sunt folosiți în mod corect. Și, deci, ajustarea nu poate fi făcută doar pe cheltuieli și ea va fi cu un mix de reduceri de cheltuieli și de creștere de venituri.

Și așa cum mai am prezentat într-o conferință de presă acum două săptămâni, cheltuielile cu salariile în sectorul public sunt mai mari decât ceea ce ne putem permite astăzi și se vede cât se poate de clar că, în general, sunt mai mari cu peste 10 % față de media cheltuielilor din Uniunea Europeană. De asemenea, numărul de angajați din sectorul public este mult prea mare față de numărul de contribuabili, cei care plătesc și lucrează în economia reală, și, deci, este important să creștem numărul de oameni care lucrează în economia reală.

Veniturile noastre fiscale datorită, așa cum v-am spus, unei colectări slabe, unor portițe de optimizare fiscală, a unor taxe pe anumite locuri relativ mici sunt printre cele mai mici din Europa. Suntem pe penultimul loc, gândiți-vă că suntem în jur de 30%, iar media în timp Uniunea Europeană este de 40%. Gândiți-vă ce ar însemna să ne apropiem de această valoare.

Cota de impozitare din TVA este a treia cea mai mică cotă standard din Europa, deci suntem pe antepenultimul loc. Din punct de vedere al impozitării dividendelor, suntem tot pe antepenultimul loc din Europa. Din punct de vedere al impozitării proprietății, al impozitelor din această categorie, suntem la 0,5 % din PIB, în timp ce media europeană este de 1,85 % din PIB, și aici suntem pe unul din locurile din spate. Mai sunt încă patru țări în spatele nostru.

Prin urmare, această ajustare pe care o propunem, este un mix de creșteri de venituri, un mix de reduceri de cheltuieli și un mix de eșalonări și prioritizări de investiții, în așa fel încât, în trei etape, în această vară, să reușim să venim cu trei pachete care, până la finalul acestei veri, să completeze aceste măsuri; în așa fel încât, pe de o parte, să răspundem unei urgențe, în această primă etapă, de a recâștiga încrederea în România nu doar din punct de vedere al cetățenilor țării noastre, pentru că au o încredere, din păcate, scăzută în ceea ce face guvernul, dar mai ales pentru a recâștiga încrederea piețelor, în așa fel încât creditele pe care le ia România, investițiile din fonduri europene și cota de încredere a țării noastre să fie la un nivel acceptabil, care să ne permită să funcționăm. Aceste măsuri țin, în principal, de venituri structurale, deci venituri care sunt greu de schimbat pe termen lung, de cheltuieli structurale, cheltuieli care pot fi reduse greu și pe termen lung – și pe aceasta este concentrarea acestui prim pachet.

Cel de-al doilea pachet, care va fi adoptat la finalul lunii iulie, este un pachet care va completa aceste prime măsuri pe care le propunem, dar care se va concentra pe corectarea nedreptăților, pe corectarea inechităților și pe îndeplinirea jaloanelor, în așa fel încât să ne putem accesa fondurile europene.

Aș vrea să trec în revistă principalele propuneri pe care acest pachet, care va fi pus în transparență decizională în cursul zilei de mâine, le va cuprinde, cu precizarea că ne propunem că până la finalul acestei săptămâni să facem consultările publice de rigoare și cel mai târziu marți, săptămâna viitoare, când avem ședința miniştrilor de finanțe din Uniunea Europeană, Consiliul ECOFIN, să avem acest pachet adoptat și ne propunem să îl punem în practică, prin asumarea răspunderii guvernului în cursul săptămânii viitoare.

Care sunt aceste măsuri de urgență, măsuri structurale pe care le supun atenției și pe care, mâine, miniștrii responsabili vi le vor detalia într-o conferință de presă care va fi organizată tot în această sală și veți putea primi toate detaliile, atât dumneavoastră, cât și cetățenii României. Așa cum am spus și săptămâna trecută, vom reașeza taxa pe valoare adăugată la două cote. Astăzi avem trei cote, de 5, de 11 și de 19%; cele două cote la care propunem reașezarea sunt cota de 11% și cota de 21%. La cota redusă vor rămâne, așa cum a fost și până acum, medicamentele, alimentele, serviciile publice de apă și canalizare, apa pentru irigații, cărțile, lemnele de foc și energia termică.

Propunem, de asemenea, ca și industria Horeca să rămână la acest nivel. Acest lucru se va face în așa fel încât în luna octombrie să se facă o analiză din care să rezulte dacă ne-au crescut încasările din această zonă. Dacă ele nu vor crește, în urma măsurilor care vor fi luate, atunci, cu siguranță, și această industrie are șanse mari ca de la sfârșitul anului să intre la cota ridicată. Toate celelalte componente vor fi la această cotă de 21%.

O a doua măsură de creștere a veniturilor este cea de creștere a accizelor. E o creștere de bază de 10% care se propune pentru băuturile alcoolice, pentru combustibili; la combustibili, la motorină, va funcționa o schemă de restituire parțială a acestei creșteri către companiile care asigură transportul în România, în așa fel încât acest șoc să fie parțial atenuat. De asemenea, va crește și acciza pentru țigări.

Un al treilea element important este creșterea numărului de contributori la Casa Națională de Sănătate. Avem puțin peste 6 milioane de contributori și avem peste 16 milioane de beneficiari. Și practic, nu avem cum, cu aceste dezechilibre totale, să asigurăm salarizare bună în sănătate, condiții foarte bune pentru pacienți, investiții importante. Prin urmare, măsurile propuse urmăresc creșterea numărului de contributori. Ele înseamnă două direcții: aplicarea contribuției de asigurări sociale de sănătate la pensiile mari, de peste 3.000 de lei, și eliminarea unor excepții, în așa fel încât să creștem numărul de contribuabili de la puțin peste 6 milioane la peste 8 milioane de contribuabili și măcar jumătate, nu o treime din beneficiari, să contribuie la acest lucru. Ca să fac un calcul simplu: pentru o pensie, înseamnă că la o pensie de 4.000 de lei, se va plăti 10% pe diferența dintre 4.000 și 3.000. Deci 10% pe 1.000, adică 100 de lei.

Un element important pe care îl avem în vedere este taxarea suplimentară a capitalurilor. Vom propune și vom adopta o măsură care va intra în vigoare de la 1 ianuarie, de majorare a impozitului pe dividende de la 10% la 16%. Toate celelalte măsuri pe care vi le-am precizat ar urma să intre în vigoare de la data de 1 august.

De asemenea, vom taxa suplimentar profiturile băncilor. Băncile din România au unul dintre cele mai bune randamente ale capitalurilor din această parte de Europă și consider că pot contribui cu sume mai mari la veniturile bugetului de stat. De asemenea, vom suprataxa toate câștigurile din jocurile de noroc, în așa fel încât să încasăm cu cel puțin 30% mai mult din această categorie de venituri.

În ceea ce privește aspectele care țin de limitarea cheltuielilor și de luarea unor măsuri structurale, vom propune o măsură temporară și anume ca și anul viitor pensiile și salariile din sectorul public să rămână plafonate. A fost o majorare foarte mare în 2024, de peste 20% în cazul salariilor, de peste 30% în cazul pensiilor, pe care nu o mai putem suporta ca nivel de indexare. Această măsură va fi exclusiv pentru anul viitor.

În ceea ce privește alte cheltuieli structurale, cum sunt cele din educație, vom propune creșterea normei didactice cu 2 ore față de ceea ce avem astăzi în învățământul preuniversitar și în învățământul universitar. Asta înseamnă că din cele 40 de ore pe săptămână pe care un cadru didactic trebuie să le petreacă la școală sau pentru școală, în loc de 16 ore la clasă va preda 18 ore, în loc de 18 ore ar urma să predea 20 de ore. Aceasta nu influențează, deci nu afectează drepturi salariale din educație, dar se vor reașeza numărul de ore predate. Va fi un efect financiar. Numărul de ore care sunt astăzi la plata cu ora care, calculate norme, înseamnă peste 30.000 de norme didactice, va fi mult mai redus – foarte probabil se va reduce la jumătate și, pe ansamblu, statul, într-adevăr, va face niște economii care vor fi direcționate tot către zona de educație în anii următori.

Un alt aspect ține de reforma burselor. Știu că nu este o chestiune populară, dar trebuie să fim din nou corecți. În ultimii ani, așa cum am spus, a fost o creștere care nu poate fi suportată a burselor, mai ales pentru elevi. Gândiți-vă că acum trei ani de zile aveam o sumă totală pentru burse pe România de 188 de milioane de lei și anul trecut, și evident și anul acesta, am ajuns la o sumă care înseamnă 4,7 miliarde de lei. Deci, este o creștere de zeci de ori și, în afară de faptul că este o sumă foarte mare pe care nu ne-o putem permite, gândiți-vă, deci, aproape 1 miliard de euro doar pe bursele elevilor, am ajuns ca printr-o aplicare neconformă să avem clase întregi care au burse de merit, adică peste 9,50, dar care la Examenul de Bacalaureat iau note de 5 sau 7 sau, mai rău, nu-și iau Bacalaureatul. Sigur, se pune întrebarea când a fost notarea corectă la Bacalaureat sau la o clasă în care toată lumea sau foarte mulți aveau burse de merit? Nu mai știm ce înseamnă meritul. La fel stau lucrurile și la celelalte burse, burse de reziliență, și vom rămâne, deci, cu cele două burse care se cuvine să rămână, bursele de merit, dar acordate pe merit într-un număr limitat. Gândiți-vă la premiile pe care le luam, cei care am prins alte vremuri, iar cele sociale vor fi, într-adevăr, alocate pe criterii care țin de sprijinirea copiilor, care provin din familii defavorizate.

Acestea sunt principalele elemente care țin de pachetul care va fi prezentat în cursul zilei de mâine și pe care miniștrii de linie, tot în această sală, o să vi-l detalieze și vă vor răspunde la toate întrebările.

În etapa a 2-a, până la sfârșitul lunii iulie, vom veni cu completări care țin de câteva elemente foarte importante legate de pensiile speciale, care este jalon din PNRR, de reforma instituțiilor autofinanțate prin reducerea cheltuielilor și reorganizări, gândiți-vă la ASF, ANCOM, ANRE, reforma companiilor de stat în sensul de cheltuieli mai eficiente, reducerea subvențiilor și asigurarea transparenței și performanței acestor companii, reforma cheltuielilor la nivelul administrației publice locale, reanalizarea unor sporuri care sunt aplicate în cascadă; avem ministere care și-au aplicat sporuri de câte 50-45 % și, practic, prin două operațiuni și-au dublat salariile – dar n-ar fi fost asta problema dacă apelurile de proiecte pe fonduri europene ar fi fost lansate la timp, dar nu sunt lansate la timp, dacă evaluarea proiectelor s-ar fi făcut repede și nu ar fi fost întârzieri și dacă absorbția fondurilor europene la final ar fi într-un grafic care să ne asigure confortul că le vom absorbi pe toate până la finalul acestei perioade, dar nu suntem în această situație.

De asemenea, tot în acest pachet vom actualiza redevențele și va valorifica mai bine activele statului. La acest al doilea pachet vom lucra în următoarele două săptămâni, se lucrează și în prezent, dar ne-am concentrat pe acest prim pachet, în așa fel încât să venim cu aceste completări și practic, să luăm măsurile care sunt necesare, pe de o parte, pentru a răspunde acestei urgențe de a recâștiga încrederea piețelor pentru o țară stabilă economic, prin adoptarea acestor măsuri, care, așa cum am spus, parțial dintre ele sunt temporare. Și în condițiile în care la finalul anului 2026 se vor constata că direcția pe care ne ducem: creșterea de venituri, scăderea de cheltuieli se încadrează în estimările pe care ni le-am asumat ca țară, înseamnă că vor putea fi reanalizate în așa fel încât să fie stabilite pe termen lung, într-o variantă predictibilă. Cel de al de-al doilea pachet vine să îndeplinească jaloane care sunt obligatorii, pentru a putea absorbi fonduri europene și, de asemenea, să corecteze nedreptăți și acumulări negative, pentru ca românii să vadă că nu doar administrăm, ci corectăm lucrurile, pentru a genera încredere, pentru a pune România, din nou, pe drumul cel bun și pentru a reda încrederea şi speranța cetățenilor noștri. Pentru a pune în practică acest pachet, este evident că în liniile a doua şi a treia e nevoie de o altă abordare și astăzi am numit o nouă conducere la ANAF, la propunerea domnului ministru de finanțe, în așa fel încât, stabilind criterii de performanță, să combatem atât evaziunea fiscală, dar să luptăm de pe toate pozițiile și pentru cheltuirea corectă a banilor publici și pentru combaterea fraudării acestora. Vă stau la dispoziție pentru orice fel de întrebări!

Reporter: Bună ziua! Domnule Bolojan, știm promisiunea care a fost făcută de către președintele României, Nicușor Dan, aceea de a nu crește TVA-ul, cota generală standard de TVA să nu crească. Acum dumneavoastră ne anunțați că acest lucru se întâmplă. V-aș întreba dacă l-ați informat pe președintele României despre această măsură pe care doriți să o luați și, până la urmă, unde este echitatea, respectul și justiția socială despre care vorbeaţi și dumneavoastră și președintele, dar și liderii coaliției de guvernare, în contextul în care vedem aceste majorări de taxe și impozite, însă nu vedem, de exemplu, tăierea banilor de la partide?

Ilie Bolojan: Prin rectificarea bugetară care se va face în perioada următoare, veți vedea inclusiv această măsură, pe care personal o voi susține, pentru că în vremurile grele pe care le traversăm, toată lumea – demnitari, oameni care câștigă mai bine şi toți cetățenii țării noastre trebuie să fim parte a acestui efort şi, deci, fiecare trebuie sa contribuim la acest efort. Asta ca să vă răspund la ultima chestiune. Aceste aspecte vor fi rezolvate prin rectificarea bugetară, care se va face în perioada următoare. Altfel facem doar declarații și nu pot fi făcute de pe o zi pe alta. În ceea ce privește prima chestiune, la instalarea acestui guvern, domnul președinte ne-a solicitat, pe bună dreptate, să facem tot ceea ce este posibil pentru a nu crește TVA-ul și pentru a ne concentra în principal pe reduceri de cheltuieli, pe optimizări de investiţii şi acestea se vor face în așa fel încât să nu mai punem, să spunem, o povară suplimentară pe români.

Din păcate, analizând soluțiile pe care piețele le acceptă, purtând discuții în toată această perioadă legate de pachetul fiscal, am ajuns la această soluție, pe care guvernul și-o asumă, în așa fel încât să evităm un risc de retrogradare iminent, pe care nu ni-l putem permite pentru țara noastră, pentru că, așa cum v-am spus, pagubele ar fi incomparabil mai mari, în primul rând, pentru cetățenii de rând.

Reporter: Deci ați avut o discuție și cu președintele României.

Ilie Bolojan: Dumneavoastră ați tradus această chestiune. V-am spus care a fost rugămintea și solicitarea domnului președinte, dar în astfel de situații, guvernul trebuie să-și asume răspunderea luării unor măsuri. Vă mulțumesc!

Reporter: Bună ziua! Domnule premier, în contextul în care discutați despre tăieri, trei judecători de la Curtea Constituțională care își termină mandatul ar putea să primească indemnizații de 180.000 de lei la finalul acestei activități. Vă rog să ne spuneți cum comentați dumneavoastră.

Ilie Bolojan: Din câte știu, este o prevedere care este trecută în legislația care ține de Curte. Dacă ar fi să fac un comentariu, ele sunt legale, dacă au bani să le dea. Cel puțin în contextul actual, cred că sunt imorale.

Reporter: Dacă nu au bani, guvernul va aloca fondurile necesare?

Ilie Bolojan: Dacă nu au bani, atunci cred că s-ar putea încadra în bugetul pe care îl au, pentru că vom fi în situația în care, practic, cu niște situații excepționale, rectificarea bugetară care va veni nu poate să fie decât negativă în general. Nu mai avem bani de dat în plus, v-am prezentat care este situația și în astfel de situații, decența și normalitatea cred că ar trebui să prevaleze, chiar dacă există, să spunem, o anumită bază legală sau se poate crea o bază legală pentru un drept sau altul.

Reporter: Îmi permiteți, vă rog, încă o întrebare? Aveți pe masă un raport al Corpului de Control care a făcut verificările pentru reducerea cheltuielilor asumate de PNL și PSD în Parlament și care nu au fost aplicate. Dumneavoastră ați văzut concluziile acelui raport, ați văzut de ce s-a ajuns în situația aceasta și nu avem în momentul de față cheltuieli reduse, așa cum fostul guvern s-a angajat în Parlament?

Ilie Bolojan: Nu știu la ce cheltuieli reduse vă referiți, vă rog să fiți mai clară.

Reporter: Este vorba despre un pachet de măsuri pentru care guvernul condus de Nicolae Ciucă și de Marcel Ciolacu, prin rotație, și-a angajat răspunderea în Parlament. Ar fi trebuit să aducă la bugetul de stat aproximativ 12 miliarde de lei, acele reduceri, s-a făcut o anchetă a Corpului de Control, însă rezultatele nu au fost prezentate public. În martie a început ancheta.

Ilie Bolojan: Am înțeles acum la ce vă referiți. În condițiile în care la fiecare reglementare găsim portițe, creăm excepții, creăm posibilități de fuga de încadrarea în anumite norme, întotdeauna rezultatele care vor fi estimate vor fi invalidate de realitate. Prin urmare, am încercat în această perioadă, inclusiv în discuțiile cu colegii, să le explic că dacă vrem să obținem niște indicatori pe care îi proiectăm, atunci trebuie să eliminăm cât mai multe excepții în așa fel încât ceea ce estimăm că vom realiza, să și realizăm. Una din problemele noastre mari de credibilitate atât în fața piețelor internaționale, dar și a cetățenilor noștri, este că de multe ori am spus buna și a rezultat cu totul altceva. Și voi încerca, cât voi fi primul ministru al României, să caut să spun ceea ce știu că am putea face și să mă lupt ca ceea ce ne-am asumat să fie dus la îndeplinire, pentru că este singura forma să ne recâștigăm încrederea în piețe, în beneficiul României, dar mai ales să ne recâștigăm încrederea cetățenilor noștri.

Reporter: Dar ce spune acel raport? Care sunt vinovații, domnule premier?

Ilie Bolojan: V-am dat un răspuns, nu e niciun fel de problemă să vă dăm acces la raport.

Reporter: Bună ziua! Andrei Șerban, Radio România Actualități. Domnule premier, în contextul acestor măsuri fiscale, ajutorul pe care România îl acordă Republicii Moldova și Ucrainei va rămâne la aceeași valoare? Și dacă ne puteți spune în procente din PIB, cât este acest ajutor?

Ilie Bolojan: Angajamentele țării noastre, care sunt pe componenta de apărare națională, vor rămâne cele pe care ni le-am asumat. Să nu uităm că în România, aproape cu toate țările europene, la summit-ul NATO, care a avut loc în perioada pe care am parcurs-o zilele trecute, și-a asumat răspunderea unei creșteri a bugetului de apărare de până la 5 % până în 2035. Și inevitabil în următorii ani va trebui să ne creștem bugetele de apărare și să încercăm ca cel puțin 1,5 % din PIB să fie dus către niște proiecte care sunt conexe apărării, cum ar fi infrastructura logistică mare, terminale, accese în porturi sau autostrăzi.

Reporter: Dar procentul acela pentru ajutor, știu că e de 3% din PIB, el rămâne aceleași?

Ilie Bolojan: Proiectele pe care le avem pe domeniul apărării, tot ce derivă din asta, vom încerca să le respectăm pentru că ține de angajamentele și de credibilitatea țării noastre.

Reporter: Bună ziua. Cum aveți de gând să implementați aceste pachete de măsuri în contextul în care sunt foarte multe proteste în aceste zile? Mulți angajați amenință cu grevă generală, cum ar fi în domeniul sănătății. Și dacă aveți de gând să primiți reprezentanții sindicatelor la discuții și sunteți deschis la a face anumite modificări eventual pe aceste pachete legislative, ținând cont de pericolul grevei generale?

Ilie Bolojan: Cei din sănătatea nu au niciun motiv să facă grevă pentru că nu le sunt afectate drepturile salariale. Există doar categoria TESA, care este afectată de sporul de condiții vătămătoare. Gândiți-vă că și dumneavoastră lucrați în birouri și nu ați sporul de condiții vătămătoare în fața unui calculator. Dar personalul medical, mă refer la medici și asistente, nu are niciun fel de afectare pe aceste măsuri. Prin urmare, nu există niciun fel de motiv să facă grevă, dar sigur, sunt deciziile sindicatelor. În ceea ce privește dialogul cu sindicatele, am avut un contact cu dânșii și mâine sau poimâine, cu siguranță ne vom vedea pentru a putea discuta despre aceste propuneri. În condițiile în care sunt observații pertinente, nu doar de la sindicate, ci de la asociații patronale, de la toți cei interesați din administrație, cu siguranță avem câteva zile pentru ca să fie pe de-o parte analizate și dacă sunt, așa cum v-am spus, bune și pot fi integrate, nu văd de ce nu ar putea fi acceptate.

Reporter: Dacă mai permiteți o singură întrebare?

Ilie Bolojan: Dar soluții magice, care să însemne reducere de deficit, fără acest mixt de măsuri, din păcate, nu pot fi puse în practică și suntem, deci, în această situație, datorită acumulărilor negative pe care le-am avut în ultimii ani, mai ales datorită deficitului mare de anul trecut.

Reporter: Și dacă mai prindeți o singură întrebare, ați dat de înțeles că luați în calcul o reducere a subvenților pentru partide, dacă ne puteți comunica și un procent la care v-ați gândit.

Ilie Bolojan: Nu, acest … Voi propune o reducere a subvenților pentru partide. Ele au scăzut foarte mult față de anul trecut, dar cred că și partidele politice și toți cei care au câștiguri bune din administrația de stat, din companiile de stat, trebuie să fie partea a acestui efort, pentru că au avut de câștigat foarte mulți ani, destul de bine. Și nu poate continua lucrul acesta.

Reporter: Mulțumesc!

Reporter: Ne-ați vorbit astăzi despre recâștigarea încrederii oamenilor în România și despre echitate, însă cu toate astea, în primul pachet de măsuri sunt incluse măsuri care afectează oamenii direct, cum ar fi creșterea TVA și mărirea bazei de impozitare a CASS și abia în al doilea pachet reanalizarea sporurilor, a pensiilor speciale și reorganizarea de instituții publice. Puteți să ne spuneți de ce?

Ilie Bolojan: Am explicat că suntem presați să luăm măsuri urgente, structurale, deci creșteri de venituri care să rămână constante, care sunt acceptate în analiza bugetelor unei țări și, de asemenea, scăderi de cheltuieli, care sunt tot structurale, sunt mari, sunt blocuri mari de cheltuieli, care, de asemenea, trebuie să fie acceptate în analizele financiare care se fac, că sunt incluse în categoria de reduceri de cheltuieli structurale. Dat fiind această urgență de a recâștiga încrederea piețelor și de a evita intrarea în incapacitate de plată, acest pachet răspunde acestei urgențe. Componentele care țin de echitate, de corectarea unor nedreptăți, care nu pot fi luate de pe o zi pe alta, care necesită modificări de legi, am descoperit zilele trecute un nou comitet special, pe lângă CIFGA de la Exim Bank, un alt comitet care avizează investițiile străine. Orice investiție străină în România achită o taxă de 10.000 de euro pentru acest aviz și o comisie din 11 persoane avizează favorabil sau nu investiția. Pentru fiecare ședință au 30% indemnizație din salariul unui ministru. Dacă au trei ședințe pe lună, au câștigat încă un salariu, dar asta l-au făcut printr-o lege. Ca să modifici această prevedere, să le pui o indemnizație zero sau să faci ca acest comitet să fie format din cinci persoane, trebuie să prinzi Parlamentul în sesiune, pentru că altfel nu poți să modifici acest lucru. Sigur că e o nedreptate faptul că avem astfel de situații, dar ele vor fi corectate, așa cum v-am spus, în pachetul doi și pachetul trei și vă asigur că, în fiecare zi, vedem unde sunt nereguli, trimitem Corpul de control. Şi așa cum rapoartele care sunt legate de ceea ce s-a întâmplat la Praid au fost trimise la parchete, au fost trimise la ministerele responsabile, pentru a lua decizii de management cu privire la compania Salrom sau la conducerea Apelor Române, așa vom face și după ce se termină controlul EximBank și peste tot, pentru a corecta aceste nedreptăți care pe bună dreptate sunt sfidătoare pentru cetățenii țării noastre.

Reporter: Aceste modificări vor putea fi făcute în sesiune extraordinară sau va trebui să așteptăm până în septembrie, când începe sesiunea ordinară?

Ilie Bolojan: Pachetul doi va putea fi adoptat în această perioadă, tot într-o formulă de asumare a răspunderii. Dacă nu, va trebui să așteptăm până în toamnă. Cu cât îl adoptăm mai repede, cu atât este mai bine pentru România.

Reporter: Bună ziua! Domnule prim-ministru, îmi aduc aminte de o declarație a dumneavoastră făcută la congresul noilor dumneavoastră parteneri de guvernare, de la USR, în care spuneați că trebuie să suferim toți alături de români. Mă uit pe primul pachet, înțeleg că veți veni și cu un al doilea pachet. Vreau să văd unde se încadrează problema indemnizațiilor membrilor din consiliile de administrație, unde vor suferi persoanele care sunt numite acolo, dacă veți veni cu modificări legate de acest regim, dacă veți veni inclusiv cu reduceri de indemnizații la ceea ce se numește în spațiul public sinecuri politice la nivel de agenții și autorități, pentru că nu vedem aceste lucruri și trebuie să le clarificăm.

Ilie Bolojan: Unul din lucrurile pe care le-am enunțat la al doilea pachet înseamnă reforma companiilor publice. Am precizat acest lucru. Asta înseamnă că în aceste zile, toate ministerele au ca sarcină să verifice situația tuturor companiilor din coordonare, acolo unde statul român are acțiuni, este acționar majoritar, în așa fel încât să vadă dacă față de datele pe care le-au avut legate de indemnizații, de exemplu, atunci când și-au semnat contractele, le-au majorat și peste tot unde vom constata lucruri care ies în decor, vom corecta lucrurile. Asta înseamnă, de exemplu, că o parte dintre ele trebuie să-și aprobe bugetele în ședință de guvern și cele care nu și-au aprobat încă bugetele, nu le vor fi aprobate decât după aceste corecții, iar cele care au bugetele aprobate, vom cere să-și facă rectificarea de buget, în așa fel încât aceste lucruri să fie corectate, dar nu doar aceste lucruri. Să-și reducă personalul auxiliar, personalul care nu este implicat direct în activitățile de producție, să-și crească eficiența, pentru că, gândiți-vă, o companie de stat care este ineficientă înseamnă un preț al kilowattului mai mare decât cel care ar trebui să fie, înseamnă o subvenție mai mare, de exemplu, în zona feroviară, înseamnă un preț mai mare al gazului, datorită ineficienței unor companii din acest domeniu. Orice ineficiență are un cost pe care în mod indirect, tot cetățenii îl plătesc, prin tarife, prin impozite, prin taxe, sau indirect, prin lucrări mult mai puține pe care le putem face, pentru că ele dispar în această groapă fără fund care înseamnă ineficiența cheltuirii banului public. Acest pachet va cuprinde toate aceste măsuri și vă asigur că voi prezenta în mod transparent toate aceste date, poate pe unii măcar îi prinde rușinea.

Reporter: Și dacă îmi permiteți, pe o altă componentă, tot pe zona de reducere a cheltuielilor, știu că s-a luat în discuție și s-au făcut tot felul de analize în ceea ce privește proiectele – avem o supracontractare pe proiecte naționale și pe proiecte locale, inclusiv pe Saligny, de anul trecut, inclusiv pe CNI. Se preconizează o economie acolo de 10 miliarde de lei. Când se va putea veni cu măsuri clare și în acest domeniu? Pentru că sunt părerile, să spunem, divergente în coaliție, există unii din această coaliție care susțin că trebuie să vină cu astfel de măsuri abia în toamnă – și încercăm să înțelegem când se va veni și cu o analiză și măsuri clare pe suspendarea unor plăți, pentru a se face aceste economii de 10 miliarde de lei, cel puțin 10 miliarde de lei.

Ilie Bolojan: Cu toții ne-am dori ca toate investițiile să continue, numai că nu există suficienți bani pentru acest lucru. Și atunci, avem două posibilități: să ne facem că nu știm această realitate și să ne ducem până la un moment dat în care, efectiv, nu se vor mai putea face plăți, dar fără să-i anunțăm pe constructori, sau, făcând o analiză a investițiilor, văzând ce este finanțat din fonduri europene, unde trebuie să urgentăm lucrurile, să creștem absorbția, ca să ne putem termina proiectele, și constatând ce nu este la fel de important, care e finanțat din bugetele naționale, ce nu este la fel de urgent, ce poate intra într-o formă de punere în siguranță, de corectare, care nu degradează ceea ce s-a făcut, ceea ce nu are un stadiu foarte avansat de execuție, să prioritizăm aceste lucruri – ceea ce vom face în această lună – și să notificăm pe diferite programe beneficiarii și constructorii cu privire la ceea ce poate continua și la ceea ce nu poate continua, dându-le timpul necesar să-și poată pune lucrările în siguranță.

Reporter: Deci, mai clar, de la 1 august avem, e posibil să vedem și aici…

Ilie Bolojan: Până la 1 august, în primul rând, va trebui să prioritizăm proiectele, în așa fel încât cele care le putem finanța din fonduri europene, să le asigurăm finanțarea, să le urgentăm, iar celelalte în funcție de prioritatea pe care o vom analiza să hotărâm ce se poate finanța și ce nu se poate finanța. În cursul lunii iulie vom închide aceste analize legate de prioritizare a investițiilor. O bună parte, de exemplu, din programele care sunt la Administrația Fondului pentru Mediu vor fi suspendate anul acesta, urmând ca în toamnă să se facă o analiză pentru anul viitor, în așa fel încât să putem să ne eșalonăm investițiile și să facem inclusiv economii pe componenta de programe.

Reporter: Bună ziua! M-aș uita puțin la sistemul bugetar, pentru că vă întreb, dacă luați în calcul pe viitor în celelalte măsuri, în pachetul al 2-lea, poate, o măsură care fusese anunțată, cel puțin pe surse la un moment dat, și anume concedii fără plată, undeva la 4-5 zile pe lună pentru bugetari. De asemenea, sporul în condiții vătămătoare a fost redus și plafonat. Totuși, la unele instituții – și aici m-aș uita, de exemplu, la magistrați sau la penitenciare – acest spor, fie este introdus în salariu, fie este sub un alt nume „condiții grele de muncă”. Aceștia vor plăti la fel ca ceilalți care sunt afectați?

Ilie Bolojan: Nu există o rețetă unică pentru a ține cheltuielile sub control și a le reduce cu o pondere rezonabilă. Fiecare responsabil public, ministru, secretar de stat, șefi de agenții, primării, vor avea mai multe instrumente la dispoziție, pe care le au și astăzi, și pe care le pot folosi pentru a susține cheltuielile de personal sub control. Nu mai faci promovări de personal, nu mai faci angajări, nu mai generezi alte cheltuieli și așa mai departe, lucruri care pot fi făcute, nu dai toate sporurile la maxim, dacă ele sunt într-un anumit interval, când știi că nu ai bani de salarii până la finalul anului și nu mai poți primi alții suplimentari – asta este răspunderea ta, nu te forțează nimeni să te duci cu toate sporurile la maxim. Și, deci, în această situație, fiecare manager poate lua astfel de decizii. Și, da, nu văd niciun fel de problemă ca la un moment dat, constatându-se că nu poți, de exemplu, să îți reduci personalul, că ai nevoie de toți oamenii în acea unitate, de ce să nu recurgi și la o astfel de situație, în așa fel încât să-și păstrezi toți oamenii, să se treacă peste această perioadă dificilă și în momentul în care volumul de muncă revine la normal, atunci toată lumea intră cu toate zilele în activitate.

Reporter: Dar va fi impusă dinspre minister sau dinspre executiv spre instituții sau fiecare instituție?

Ilie Bolojan: Fiecare instituție are libertatea să ia măsurile necesare pentru a se încadra în bugetele pe care le va primi. În sensul acesta va fi introdusă o răspundere a fiecărui om care este pe o poziție de conducere.

Ilie Bolojan: Nu poți, exact ce întreba colega dumneavoastră, să iei niște măsuri, să estimezi niște efecte și apoi să vezi că, prin diferite tehnici, aparatul public și-a făcut detașări, și-a transformat posturile în posturi unice, a mai găsit tot felul de formule și a mai mutat sporurile dintr-o zonă în alta, iar la final, efectul reducerilor se constată că este, practic, foarte scăzut. Această chestiune nu va mai merge. Deci nu mai putem zice una și facem alta, pentru că acest lucru se va vedea și împotriva celor care nu vor înțelege că e un efort pe care trebuie să-l facem cu toții, cu siguranță voi lua măsuri de sancționare.

Reporter: Două precizări scurte, dacă îmi permiteți. Cât vom economisi prin aceste măsuri? Concret, câți bani așteptăm să luăm din ele?

Ilie Bolojan: În 10 minute, dacă îmi permiteți, trebuie să plec.

Reporter: Și dacă luați în calcul să modificați legea?

Ilie Bolojan: Dacă le permiteți și celorlalți colegi să pună întrebări, cred că e o chestiune normală. Vă rog dacă puteți să fiți cu întrebări scurte, pentru că la și un sfert trebuie să ies din sală. Vă mulțumesc foarte mult!

Reporter: Bună seara. V-aș întreba despre disponibilizări în aparatul de stat, pentru că în programul de guvernare era acel procent de 20% reduceri de cheltuieli cu personalul în ministere. În primul rând, când vom vedea primele disponibilizări în aparatul de stat și unde? Pentru că, pe surse, aflăm și informația conform căreia, numărul angajaților din Cancelaria Prim-Ministrului se va reduce cu 30% – în acest moment sunt 99 de angajați.

Ilie Bolojan: Da. Eu nu cred că e bine să aruncăm procente în piață, pentru că nu este corect, pentru că situațiile sunt foarte diferite de la o instituția la alta. Ceea ce este corect este să calculăm încărcarea de personal, deci calculul corect al personalului, de câți oameni ai nevoie pentru ca instituția să funcționeze bine, sigur, cu cât mai puține cheltuieli, mai ales având în vedere situația de fapt. Și eu sper că acest lucru să se facă în toate instituțiile publice din România. În ceea ce privește ceea ce se va întâmpla la Cancelarie, și la noi se face acest calcul și în afară de sursele pe care le aveți, va trebui să constatați următorul lucru. Că după ce se face acest calcul corect și dacă se ajunge la o reducere de personal, peste o lună, peste jumătate de ani, sau peste un an de zile, cu personalul care a rămas, fără să ne aducem prietenii în plus, fără să crească din nou ca un acordeon, lucrurile funcționează, nu spun la fel de prost, ci mult mai bine. Dacă asta se întâmplă, înseamnă că acea măsură a fost una corectă și cinstită în interesul cetățenilor, pentru că vom cheltui mai puțin și vom avea servicii la fel de bune. Dar asta rămâne să fie anunțat în zilele următoare, cu siguranță, tot ce este în coordonarea mea directă, va urma această linie, pentru că, în primul rând, dacă noi, cei care suntem direct responsabili, nu dăm un exemplu cum se fac lucrurile, chiar și în actualele condiții, e greu de presupus că o să ne așteptăm de la alții să facă ceva.

Reporter: Și foarte pe scurt, vă rog, ați discutat despre sistemul de coasigurare și aș vrea să luăm un exemplu, un soț care plătește contribuția la sănătate, o soție care nu contribuie.

Ilie Bolojan: Mâine, dacă nu vă supărați, miniştrii de linie vor fi prezenți și vă vor da toate explicațiile de specialitate, răspunzându-vă la aceste întrebări. Vă mulțumesc!

Reporter: Bună ziua. Domnule premier, puțin mai devreme ați făcut câteva precizări în legătură cu acea contribuție pentru sănătate pentru vârstnici, iar în acest context aș vrea să vă întreb de ce în momentul de față pensionarii cu veniturile reduse trebuie să plătească pentru modul în care foștii guvernanți au gestionat situația economică în ultimii ani?

Ilie Bolojan: Nu. Pensionarii care au pensii peste 3.000 lei vor plăti 10% pe diferența suplimentară. Dacă faceți un calcul, constatați că un cetățean care are un salariu minim în România și, din păcate, sunt mulți cetățeni în această situație, puțin peste 3.000 lei plătește CASS-ul în condiții absolut normale. Nu sunt un ipocrit, am tot respectul pentru vârstnicii noștri, vă rog să nu uitați că anul trecut, creșterea de pensii a fost de peste 30% în România. Și eu cred că toți cetățenii României, pe cât posibil, care beneficiază de servicii de sănătate, trebuie să contribuie într-o anumită măsură, cu o sumă, poate mică, poate simbolică, la sistemul de sănătate, de la care avem pretenții să ne programeze cât mai repede, să ne trateze cât mai bine, să avem condiții cât mai bune în spitale, să avem medicamente, să avem un personal instruit și nu există finanțări din neant pentru ca aceste sisteme publice importante, cum este cel de sănătate, să funcționeze. Putem fi niște ipocriți, dar realitatea este cea pe care am prezentat-o și nu o putem nega. Și cât timp sunt pe această funcție, voi lua decizii care sunt corecte pentru țara noastră. Aceste decizii nu sunt plăcute, știu asta, nemulțumim foarte multă lume, uneori poate plătesc cei care n-au participat la aceste creșteri, așa este, dar nu există corecții de asemenea amploare fără un cost, din păcate, pe care, într-o formă sau alta, o bună parte dintre cetățenii noștri trebuie să-l plătească, pentru că nu trebuie să ne ascundem, o creștere ușoară de TVA va însemna și o creștere ușoară de prețuri, va însemna probabil puțină inflație. Acesta este adevărul, nu negăm aceste lucruri, dar nu putem lăsa țara noastră să ajungă într-o situație ca și Grecia, chiar dacă, prin modul în care a fost administrată, suntem nu departe de această situație.

Reporter: Bună ziua. Ne-ați anunțat astăzi că avem o nouă conducere la ANAF și că veți încerca, prin această numire, să combateți mai eficient evaziunea și să aduceți mai mult bani la buget. Întrebarea mea către dumneavoastră este: care sunt reformele concrete pentru a combate evaziunea, ținând cont că în ultimii ani, deficitul de colectare de TVA a crescut la peste 30%?

Ilie Bolojan: În al doilea pachet vor fi cuprinse și măsurile care întăresc capacitatea Finanțelor și a ANAF-ului de a-și face datoria. Asta înseamnă aspecte care țin de eșalonări, de executări silite, de confiscări de bunuri, legislația care ține de insolvență și așa mai departe. La acest pachet se lucrează în prezent la el, va fi adoptat pentru a crea, în afara voinței de a face ceea ce trebuie, și cadrul legal pentru ca ANAF-ul să fie mai performant și, sigur, încasările să fie mai bune în perioada următoare. Nu doar datorită unei creșteri ușoare a TVA-ului, de două puncte procentuale, ci mai ales dintr-o colectare mai bună.

Reporter: Și foarte pe scurt, dacă l-ați întâlnit pe Marcel Ciolacu, fostul premier, care a declarat recent că în România nu există niciun dezastru, ce i-ați spune, după ce ați ajuns la Palatul Victoria și ați văzut cu ce situație financiară ne confruntăm?

Ilie Bolojan: Cred că vedeți măsurile pe care suntem, practic, în situația să le adoptăm și cred că, orice s-ar spune, situația României este dificilă. Și fiecare om care a fost pe o funcție în România în ultimii ani are o răspundere mai mică sau mai mare, direct proporțională cu înălțimea funcției pe care a ocupat-o, responsabilități și, poate, durata funcției. Dar astăzi nu este vremea să aruncăm cu pietrele, ci astăzi este vremea să ne asumăm răspunderi și să facem ceea ce trebuie pentru țara noastră și să nu mai repetăm greșeli.

Reporter: Bună seara! Fostul executiv a reușit să scoată din Fondul de rezervă 65 de miliarde de lei, cât ultimele 15 guverne la un loc. Ați reușit să aflați pe ce au dat foștii guvernanți acei bani şi cum stăm la această oră cu Fondul de rezervă?

Ilie Bolojan: Concentrarea în aceste zile a fost să luăm măsurile în regim de urgență, pentru a salva România de un risc iminent, de incapacitate de plată și pentru a pregăti urgentarea absorbției fondurilor europene.

Reporter: Ați afirmat că întâi veți face economii și apoi creșteți taxele, dar povara suplimentară pe cetățeni și firme din creșterea TVA și celelalte taxe este de zece miliarde de lei. În schimb, reducerile la aparatul administrativ, 600 de milioane de lei sporuri, 600 de milioane de lei eficientizarea administrației publice locale. Totuși, dacă vorbim de administrația publică locală, de unde veniți, avem 50.000 de funcționari în plus în administrația publică locală în ultimii zece ani, de la 230.000 la 280.000. Deci avem de zece ori mai mare povara suplimentară prin taxe pe cetățeni și firme decât economiile pe care le faceți cu cheltuieli în aparatul administrativ. Unde este mixul de care vorbeați?

Ilie Bolojan: V-am explicat că în a doua etapă va veni și pachetul legat de administrația publică locală. Doar că în acest pachet trebuie să răspundem unei urgențe şi doar la finalul acestei veri veți vedea toate domeniile atacate. În situația în care suntem, nu ne putem ocupa de cheltuieli sau de venituri care nu se realizează imediat. Aici e vorba de modificarea mai multor legi și le veți vedea puse pe agenda publică, aceste modificări, în perioada imediat următoare. Vă mulțumesc pentru răbdarea cu care m-aţi ascultat.

Ora 17:03 Debutul conferinței întârzie câteva minute:

Ora 16.15: Ilie Bolojan susține o conferință de presă la ora 17, potrivit unui comunicat al Guvernului

Ora 15.28: Mai mulți bugetari de la instituții precum ANAF și Apele Române protestează și miercuri. Ei nu sunt de acord cu plafonarea sporului de condiții vătămătoare

Ora 15.27: Consilierul prezidenţial Radu Burnete susţine că opinia preşedintelui Nicuşor Dan ”a fost clară” pe subiectul creşterii TVA, însă Guvernul Bolojan va trebui să ia decizii pentru reducerea deficitului bugetar. ”Până la urmă, preşedintele a desemnat un premier, premierul şi-a organizat un guvern care a primit un mandat de la Parlament. Acum este responsabilitatea acestui guvern să intre în toate detaliile şi să-şi asume eventuale decizii”, a declarat Radu Burnete într-un interviu pentru Prima TV, transmite News.ro.

Ora 13.53: Ce înseamnă procedura de aasumare a răspunderii și cum funcționează?

Asumarea răspunderii este modalitatea cea mai rapidă prin care un guvern poate trece proiecte de lege. Este o procedură prevăzută de Constituția României, prin care Executivul poate adopta un proiect de lege fără dezbatere parlamentară clasică. Guvernul prezintă public conținutul legii într-o ședință comună a celor două Camere, asumându-și răspunderea politică pentru conținutul său. Această procedură este folosită, de regulă, în situații urgente sau când Guvernul dorește să evite blocajele legislative cauzate de opoziție sau de negocieri prelungite.

După prezentarea proiectului, Parlamentul are la dispoziție trei zile pentru a depune o moțiune de cenzură. Dacă această moțiune este adoptată cu votul majorității senatorilor și deputaților, Guvernul este demis, iar proiectul de lege nu intră în vigoare.

În schimb, dacă moțiunea nu este depusă sau nu întrunește voturile necesare, proiectul este considerat automat adoptat, fără amendamente, și este transmis președintelui spre promulgare.

Ora 13.46: Premierul Ilie Bolojan urmează să facă miercuri declarații în care să explice măsurile pe care vrea să le ia, au declarat pentru G4Media surse politice

Ora 13.43: Guvernul își va asuma răspunderea în fața Parlamentului pe măsurile fiscale, au declarat pentru G4Media surse politice. Calendarul este foarte strâns, pentru că guvernul vrea să aibă măsurile deja adoptate până la Consiliul ECOFIN de marți, 8 iulie

Ora 13.32: La guvern a avut loc de dimineață o întâlnire între premierul Ilie Bolojan, cei cinci vicepremieri și ministrul Finanțelor pentru a discuta despre pachetul de măsuri. Urmează o ședință a coaliției la care să se bată în cuie măsurile care vor fi anunțate

Context

Guvernul Bolojan aproape a finalizat pachetul de măsuri fiscale. Un draft obținut de Economedia și G4Media arată că pachetul include măsuri de creștere de taxe și de reduceri de cheltuieli. Acesta este un document de lucru, iar măsurile se mai pot modifica. Măsurile se aplică în două etape, unele de la 1 august 2025, iar altele de la 1 ianuarie 2026.

Măsuri de la 1 august 2026

Măsuri de creșteri de taxe / creșteri de venituri:

• Creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21% – impact de 3,6 miliarde lei în 2025 și 11,7 miliarde lei în 2026
• Creșterea cotei reduse de TVA de la 9% la 11% (alimente, medicamente, apă, pesticide etc. – impact de 800 milioane lei în 2025 și 2,6 miliarde lei în 2026 – Creșterea cotei de TVA de la 9% la 11% se aplică pentru: Livrarea de medicamente de uz uman și veterinar; Livrarea de bunuri precum alimente, inclusiv băuturi, destinate consumului uman și animal; Livrarea apei pentru irigații în agricultură; Livrarea de îngrășăminte și pesticide chimice; Servicii de alimentare cu apă și de canalizare.
• Creșterea cotei reduse de TVA de la 5% la 11% (cărți, cultură, energie, lemne de foc) – Impact de 139 milioane lei în 2025 și de 450 milioane lei în 2026 – Creșterea cotei de TVA de la 5% la 11% se aplică pentru: Livrarea de energie termică în sezonul rece, pentru anumite categorii de consumatori; Livrarea de lemne de foc către persoane fizice și juridice, sub formă de trunchiuri, butuci, crengi, vreascuri sau forme similare; Servicii care permit accesul la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice; Livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste, în format fizic și/sau electronic, cu excepția celor care conțin în totalitate sau în principal conținut video sau muzical audio, sau a celor destinate exclusiv sau în principal publicității.
• Creșterea cotelor reduse de TVA rămase la 21% – impact de 2,2 miliarde lei în 2025 și 7,4 miliarde lei în 2026 – Creșterea cotei de TVA de la 9% la 21% se aplică pentru: Servicii de cazare în sectorul hotelier sau sectoare similare, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping; Servicii de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice și a băuturilor nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202; Livrarea de locuințe ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite; Livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură și alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență; Servicii care permit accesul la târguri; Servicii care permit accesul la evenimente sportive.
• Creșterea accizelor (carburanți, alcool, tutun, zahăr etc.) – impact de 1,5 miliarde lei în 2025 și de 4,9 miliarde lei în 2026 – Creșterea accizelor specifice și ad valorem pentru produsele accizabile selectate, așa cum sunt definite în Titlul VIII – Accize din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Măsura se aplică următoarelor categorii: Produse energetice și electricitate; Alcool și băuturi alcoolice; Tutun prelucrat; Produse cu conținut ridicat de zahăr.
• Contribuții de asigurări de sănătate (CASS) pentru pensiile de peste 3.000 RON – Impact de 1,3 miliarde lei în 2025 și 4,1 miliarde lei în 2026 – Începând cu 1 august 2025, se va introduce o contribuție de asigurări de sănătate (CASS) pentru toate categoriile de pensionari, aplicabilă doar părții din pensie care depășește 3.000 RON pe lună.
• Impozit suplimentar pe sectorul bancar – prin majorarea cotei impozitului suplimentar pe sectorul bancar de la 2% la 4% din cifra de afaceri – impact de 334 milioane lei în 2025 și de 1,3 miliarde lei în 2026 – Modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, prin majorarea cotei impozitului suplimentar pe sectorul bancar de la 2% la 4% din cifra de afaceri.
• Impozit suplimentar pe jocurile de noroc – impact de 500 milioane lei în 2025 și un miliard lei în 2026 – Începând cu 2025, se propun măsuri fiscale pentru operatorii de jocuri de noroc, inclusiv majorarea taxei de autorizare pentru jocurile de noroc online (de la 21% la 25%), pentru aparatele de tip “slot machine” (de la 5.300 EUR la 5.800 EUR/an), a taxei pe viciu pentru sloturi (de la 500 EUR la 1.000 EUR), a taxei de autorizare pentru pariuri în cotă fixă (de la 21% la 23%) și a cotei pentru aparatele VLT operate de Loteria Națională (de la 4,5% la 12%).

Măsuri de reduceri de cheltuieli:

• Reducerea sporurilor (ex. condiții vătămătoare, fonduri UE, stimulente) – impact de 600 milioane lei în 2025 și de 1,44 miliarde lei în 2026 – Reducerea plafonului sporului pentru condiții periculoase de la 1.500 RON la 300 RON/lună, începând cu a doua jumătate a anului 2025. Reducerea sporului pentru fonduri europene de la 50% la 35% din salariul de bază și plafonarea altor stimulente la maximum 30% din salariul de bază.
• Măsuri în educație (burse, consolidare elevi, normă didactică mărită) – impact de 450 milioane lei în 2025 și de 4,3 miliarde lei în 2026 – Începând cu anul școlar 2025-2026, se vor implementa următoarele măsuri: ajustarea normei didactice printr-o creștere medie de 10%; restructurarea programului de burse pentru studenți, revenind la criteriile și nivelurile din anul școlar 2022-2023 (cu excepția burselor sociale); creșterea numărului mediu de elevi pe clasă.
• Măsuri CNAS (co-asigurați, concedii medicale) – impact de 800 milioane lei în 2025 și de 1,35 miliarde lei în 2026 – Se propune introducerea contribuției obligatorii de asigurări de sănătate pentru persoanele co-asigurate și ajustarea procentelor de compensare pentru concediile medicale în funcție de durata acestora (55% pentru până la 7 zile, 65% pentru 8-14 zile, 75% pentru peste 15 zile).
• Măsuri de eficientizare pentru autoritățile publice locale – impact de 600 milioane lei în 2025 și de 750 milioane lei în 2026 – Se propun reforme structurale pentru autoritățile publice locale, inclusiv: reducerea normativelor de personal în funcție de populație, actualizarea formulei de egalizare bugetară pentru a încuraja colectarea veniturilor proprii, introducerea de condiționalități bazate pe performanță (ex. legarea transferurilor de rata de colectare a taxelor locale și cofinanțarea obligatorie a investițiilor naționale).
• Reforma companiilor de stat (subvenții, contracte comerciale) – impact de 150 milioane lei în 2025 și de 250 milioane de lei în 2026 – Măsurile includ: reducerea treptată a subvențiilor bugetare, în special pentru companiile cu pierderi; reducerea cheltuielilor operaționale ineficiente prin restructurarea activităților neprofitabile; continuarea profesionalizării guvernanței corporative; transparență sporită a operațiunilor comerciale și maximizarea profiturilor și a dividendelor plătite la bugetul de stat.
• Reforma instituțiilor publice autofinanțate – impact de 150 milioane de lei în 2025 și de 250 milioane de lei în 2026 – Se propun măsuri pentru a spori disciplina fiscală, inclusiv: o supraveghere bugetară mai strictă; raționalizarea și reducerea cheltuielilor operaționale curente; reorganizarea și regionalizarea structurilor teritoriale; reducerea personalului TESA și externalizarea funcțiilor de suport; restricții privind creșterile salariale în instituțiile cu niveluri salariale nejustificat de mari.
• Reducerea investițiilor publice (transfer împrumut PNRR către grant, dezafectări împrumuturi PNRR, prioritizare programe naționale) – impact de 10 miliarde de lei în 2025 și de 2,5 miliarde lei în 2026  – Se propun măsuri precum: transferul proiectelor de investiții eligibile din PNRR de la componenta de împrumut la cea de grant; finalizarea revizuirii componentei de împrumut a PNRR; restructurarea programelor naționale de investiții; introducerea cofinanțării obligatorii de către autoritățile publice locale; și actualizarea cadrului legal pentru evaluarea și selecția investițiilor.

Citește pe Economedia toate măsurile discutate