Litiul, materie primă de bază în industria cipurilor, a jucat un rol esenţial în acordul Europa-Mercosur / America Latină furnizează peste o treime din litiul din lume

Este posibil ca importanţa strategică a litiului să fi jucat un rol major în acordul de succes al Uniunii Europene cu Brazilia, Argentina şi alte trei ţări din America de Sud, potrivit analiştilor citaţi de CNBC, transmite News.ro.

După 25 de ani de discuţii, UE şi cinci ţări din Mercosur (o alianţă care include Paraguay, Uruguay şi, recent, Bolivia) au ajuns la un acord comercial foarte aşteptat, pe 6 decembrie.

Dacă va fi ratificat de blocul celor 27 de naţiuni, parteneriatul UE-Mercosur va crea una dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, reunind peste 700 de milioane de oameni şi reprezentând aproximativ 20% din produsul intern brut global.

Comisia Europeană, braţul executiv al UE, a declarat că acordul comercial este conceput pentru a creşte comerţul şi investiţiile bilaterale, pentru a reduce barierele comerciale tarifare şi netarifare, pentru a crea reguli mai stabile şi pentru a promova valori comune, cum ar fi dezvoltarea durabilă.

Nu toată lumea este însă în favoarea acordului. Franţa şi Polonia se numără printre cele care şi-au exprimat opoziţia faţă de acord, avertizând că ar putea crea concurenţă neloială pentru agricultura europeană.

Analiştii de la banca olandeză ING au spus că importanţa materiilor prime critice, cum ar fi litiul, pare „să facă mai puţine titluri” în descrierea acordului de liber schimb, în ​​ciuda importanţei metalului pentru viitorul economic al Europei.

„Este surprinzător, având în vedere că a) UE este foarte dependentă de China pentru materii prime critice, b) ţări precum Argentina, Bolivia şi Brazilia deţin rezerve mari din unele dintre aceste materii prime critice şi c) cererea UE pentru aceste materiale este de aşteptat să creşte masiv”, au spus analiştii ING într-o notă de cercetare publicată vineri.

„Poate fi dificil de cuantificat valoarea economică exactă a unui acces mai bun la aceste materiale prin legături mai strânse cu Mercosur, dar credem că acest element special a avut o mare greutate strategică pentru UE [Comisia] atunci când a încheiat acordul – mai ales ca diversificarea sau aprovizionarea şi asigurarea aprovizionării este în prezent de prim rang”, au adăugat ei.

Litiul, denumit uneori „aur alb” datorită culorii sale deschise şi a valorii ridicate de piaţă, este considerat o componentă critică a renunţării la combustibili fosili. Este folosit în mod obişnuit în vehiculele electrice, telefoane mobile şi baterii reîncărcabile pentru laptopuri.

Se estimează că America Latină furnizează aproximativ 35% din litiul din lume, conform Agenţiei Internaţionale pentru Energie, Chile (26%) şi Argentina (6%) fiind ân frunte.

Regiunea ar deţine mai mult de jumătate din rezervele globale de litiu, situate în principal în Argentina (21%) şi Chile (11%).

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a descris acordul comercial UE-Mercosur drept un „acord de câştig-câştig” care poate economisi companiilor din UE taxe de export în valoare de 4 miliarde de euro (4,24 miliarde de dolari) pe an.

Între timp, Kaja Kallas, şefa politicii externe a UE, a subliniat importanţa accesului la materii prime critice în declaraţia sa privind acordul comercial.

„Pentru europeni, deschide o regiune vastă cu care să facă comerţ liber, inclusiv accesul la materii prime esenţiale şi diminuează riscul ca concurenţii să ne înlocuiască în absenţa noastră”, a spus Kallas vineri.

Pentru Federico Steinberg, membru asociat pentru Europa, Rusia şi Eurasia la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale, un grup de reflecţie proeminent din SUA, trei factori au făcut posibil un acord după un sfert de secol de blocaj în negocieri. Aceştia au fost ascensiunea protecţionismului, „exemplificată de realegerea lui Donald Trump”, faptul că preşedintele Braziliei Luiz Inácio Lula da Silva şi Javier Milei din Argentina au fost susţinători puternici ai unui acord şi „consideraţii strategice importante din partea UE”, cum ar fi preocupările în curs privind extinderea rapidă a comerţului şi investiţiilor chinezeşti în America Latină.

Conform termenilor acordului, Steinberg a spus că firmele europene ar putea avea un acces mai bun la pieţele de achiziţii publice, sectoarele de servicii de mare valoare şi materii prime critice, cum ar fi litiul.

„În schimb, Uniunea Europeană va reduce tarifele la produsele agricole şi alte bunuri şi va contribui cu 1,8 miliarde EUR prin iniţiativa Global Gateway pentru a sprijini tranziţia verde şi digitală a Mercosur”, a spus Steinberg într-o notă publicată vineri.

În timp ce unii din Europa rămân nemulţumiţi de termenii propuşi, acordul comercial UE-Mercosur a fost salutat cu căldură de Federaţia Industriilor Germane (BDI), un grup umbrelă de producători germani de servicii legate de industrie, care are aproximativ 8 milioane de muncitori.

„Acordul comercial UE-Mercosur prezintă o oportunitate enormă de diversificare a accesului la materii prime esenţiale, cum ar fi litiul şi cuprul, care sunt esenţiale pentru industrii cheie precum electromobilitatea şi energia regenerabilă”, a declarat BDI într-o declaraţie din 6 decembrie.

Grupul a adăugat că „în vremuri de fragmentare în creştere a comerţului global, acest acord comercial transmite un mesaj clar şi strategic în sprijinul comerţului liber şi bazat pe reguli”.