Liderul UDMR Cluj: Rezultatele recensământului nu sunt foarte relevante. 2,5 milioane de cetățeni nu și-au înregistrat apartenența etnică și religioasă. Estimăm că dintre aceștia circa 110.000 sunt etnici maghiari

Liderul UDMR Cluj, deputatul Csoma Botond, atrage atenția asupra dezavantajului creat comunității maghiare din România de rezultatele ultimului recensământ, având în vedere că în urma analizei datelor preliminare s-a constatat că 2,5 milioane de cetățeni nu și-ar fi înregistrat apartenența etnică și religioasă. Botond afirmă că, potrivit estimării sociologice, dintre cei care nu și-au declarat apartenența etnică/religioasă circa 110.000 sunt maghiari.

„Considerăm că rezultatele recensământului nu sunt foarte relevante, de vreme ce avem un număr atât de mare de persoane care au fost preluate pur și simplu din bazele de date administrative, fără ca acestea să aibă posibilitatea de a-și declara apartenența etnică și afilierea politică”, a comentat Csoma Botond pentru actualdecluj.ro, în contextul în care a participat la o dezbatere a Institutului Național pentru Cercetarea Minorităților din Cluj Napoca, unde sociologii au analizat datele preliminare ale ultimului recensământ.

Rezultatele recensământului relevă oricum o scădere a numărului de etnici maghiari, informație care este confirmată și de reprezentanții UDMR, formațiune politică care poate accede în Parlamentul țării dacă întrunește pragul de 5% din voturile electorale.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Mircea Miclea: Profesorii trebuie să aibă 1.500 euro salariu net / Avem o criză de sănătate mintală

7:38

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Botond apreciază că mecanismul prin care s-a realizat recenzarea nu a fost eficient, pentru că INS s-a bazat în mare parte pe procesul autorecenzării, într-o țară în care competențele digitale nu reprezintă un punct forte al cetățenilor, mai ales în mediul rural.

Citește integral pe actualdecluj.ro.