Le Monde: Kövesi și-a lansat acțiunile cu îndrăzneală. Această fostă baschetbalistă aplică la nivel european metodele care au făcut-o cunoscută în România/ Început promițător pentru Parchetul European

Istoria construcției europene va reține că acesta a fost primul condamnat al noului parchet european. Pe 22 noiembrie 2021, un fost primar al unui orășel din estul Slovaciei a fost condamnat la trei ani de închisoare și cinci ani interdicție de a accede în funcții publice pentru tentativă de delapidare, scrie Le Monde, citată de Rador.

Sumele implicate au fost modeste – 93.000 de euro, care nici măcar nu au fost încasați, deoarece actele false au fost depistate la timp, iar cazul a fost foarte simplu: fostul primar a pledat vinovat.

Cu această condamnare, ale cărei detalii – precum identitatea condamnatului – nu pot fi încă dezvăluite, potrivit dreptului slovac, Parchetul European a dovedit că este în sfârșit pe picioarele sale.

„A fost un caz foarte simplu, dar cred că vom avea dosare mai complexe care vor fi trimise în instanță începând cu 2022”, promite Juraj Novocky, procurorul slovac din cadrul acestei instituții care își propune să elimine frauda transfrontalieră în materie de TVA și fonduri europene în cele douăzeci și două de țări UE care fac parte din această structură.

De exemplu, Parchetul investighează în prezent suspiciuni de corupție într-un proiect de securitate cibernetică în valoare de 50 de milioane de euro, finanțat de UE. O investigație care vizează în mod direct fostul executiv slovac.

Apărută pentru prima dată în 1997, ideea unui procuror european care să lupte împotriva fraudării fondurilor UE a întârziat să prindă contur. Însă, după ani de discuții alimentate de multiplicarea scandalurilor de corupție îngropate de instanțele naționale, uneori sub trafic de influență, procurorul european și-a început în sfârșit activitatea la 1 iunie 2021.

Mai bine zis procuroarea. Este vorba de o femeie, Laura Codruța Kövesi, în vârstă de 48 de ani, o curajoasă magistrată română anticorupție, cea care a preluat șefia acestei noi instituții cu sediul la Luxemburg.

Îndrăzneață chiar și cu cei puternici

Înconjurată de câte un procuror din fiecare țară membră, fiecare la rândul său fiind asistat de cel puțin doi procurori delegați având sediul în capitala națională, doamna Kövesi și-a lansat acțiunile cu îndrăzneală. O adevărată vedetă națională în lupta împotriva corupției în țara de origine, această fostă baschetbalistă aplică la nivel european metodele care au făcut-o cunoscută în România.

Statisticile sunt impresionante. Potrivit acestora, la începutul lunii decembrie, Parchetul European examinase deja 2.500 de procese-verbale și deschisese 500 de cercetări penale pentru un prejudiciu adus bugetului european estimat la 5 miliarde de euro.

Apoi se arată neînfricată, chiar și cu cei mai puternici. Călătorind la începutul lunii decembrie la Ljubljana, capitala slovenă, ea a avertizat guvernul premierului naționalist, Janez Jansa, care a încercat să blocheze acțiunile sale, blocând timp de câteva luni numirea procurorilor naționali care să o asiste.

„Nu m-am născut ieri, am fost supusă deja la tot felul de atacuri, intimidări și trucuri pentru a reduce independența sistemului judiciar”, a amintit ea în fața camerelor, înainte de a saluta „curajul și determinarea magistraților sloveni”.

După o lungă perioadă de tensiuni, magistrații sloveni au avut, în cele din urmă, câștig de cauză în fața premierului Jansa, care i-a numit, la începutul lunii decembrie, pe cei doi procurori desemnați de ei.

Odată cu această numire, Parchetul European este complet și poate acționa în sfârșit cu toți cei douăzeci și doi de membri ai săi. Deși „super-procuror al Europei”, Kövesi nu se va putea adresa totuși țării în care corupția și declinul statului de drept sunt cel mai strâns legate: Ungaria.

La fel ca și autoritățile poloneze, cele ungare, prin vocea premierului naționalist Viktor Orban, ale cărui (mai multe) rude s-au îmbogățit, în ultimii ani, în condiții dubioase grație fondurilor europene, refuză categoric să facă parte din această instituție a justiției europene.

Nici Danemarca, Irlanda și Suedia nu participă.

Amintind, într-un interviu acordat cotidianului elvețian Neue Zürcher Zeitung, că „nicio țară din Europa nu este curată” și că „nu există mai multă corupție în Europa de Est decât în ​​Europa de Vest”, Kövesi știe că acțiunea ei este un mod de a lupta împotriva eșecurilor statului de drept observate în mai multe țări ex-comuniste în ultimii ani.

În România, pe când era șefa Direcției Naționale Anticorupție, investigațiile ei asupra liderului de atunci al Partidului Social Democrat, aflat la guvernare, au provocat, la rândul lor, atacuri fără precedent asupra justiției. Ea a ajuns chiar să fie demisă, în condiții contestate, în anul 2018.

Chiar dacă fraudarea TVA implică sume mult mai mari, cetățenii europeni se așteaptă mai întâi la acțiuni împotriva oficialilor guvernamentali suspectați că au deturnat fonduri europene în ultimii ani în România, Cehia, Slovacia sau Bulgaria.

Deși oficial eliberat de sub tutela națională, Parchetul European rămâne dependent, în amonte, de serviciile locale de anchetă, din lipsa unei forțe de poliție proprii. Și, în aval, de instanțele naționale, care rămân singurele în măsură să pronunțe sentințe.

Cum funcționează acest parchet european? „Primim rapoarte și, în funcție de natura cazurilor, decidem ce fapte se încadrează în jurisdicția serviciilor noastre sau a serviciilor naționale”, spune procurorul slovac Juraj Novocky. Buna funcționare presupune relații bune cu procurorii și poliția locală.

Referitor la Bulgaria, Kövesi s-a plâns deja că procurorul – aprig contestat și de activiștii locali – trimite doar „dosare mici” PE.

O altă țară estică, Croația, demonstrează însă că Parchetul European știe să se impună fără să aștepte instanțele locale. Pe 10 noiembrie, procurorii croați ai instituției au arestat-o ​​pe fostul ministru al Fondurilor Europene Gabrijela Zalac, în urma unei anchete privind suprafacturarea software-ului de management pentru ministerul său, care fusese finanțat de UE.

La 42 de ani, doamna Zalac este primul politician guvernamental care a fost plasat în arest preventiv de către Parchetul European. Acest membru al HDZ, partidul conservator aflat la putere, era încă în închisoare la sfârșitul lunii decembrie.

„Am raportat acest caz în urmă cu doi ani și nu s-a întâmplat nimic”, a declarat jurnalistul Andrej Dimitrijevic, care a dezvăluit cazul pe site-ul ziarului Telegram în noiembrie 2019. „Sistemul de justiție croat a avut toate elementele, dar nu a făcut nimic”, a spus el, convins că „Parchetul european va putea scoate la lumină cazurile abandonate de parchetul anticorupție croat”.

Această arestare a stârnit, de altfel, o aprigă controversă în Croația legată de lipsa de inițiativă a sistemului de justiție local și a forțat guvernul și procurorii croați să se justifice public. Cazul Zalac a devenit primul simbol al schimbărilor generate de Parchetul European.

Sursa: Le Monde/ Rador/ Traducerea: Ruxandra Lambru

Sursa Foto: Inquam Photos/ Autor: Octav Ganea