Kremlinul transmite ironic că nu ştie ce înţelege Zelenski prin „al doilea summit internaţional de pace”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Kremlinul nu înţelege încă ce vrea să spună Volodimir Zelenski cu „al doilea summit pentru pace”, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, comentând astfel, la postul de televiziune Zvezda, o declaraţie a preşedintelui ucrainean, potrivit căruia reprezentanţii ruşi ar trebui să ia parte la următorul summit pentru pace referitor la Ucraina, relatează TASS, transmite News.ro.

„Primul summit pentru pace nu a fost deloc un summit de pace. Prin urmare, ceea ce el (Zelenski – n.r.) vrea să spună probabil ar trebui mai întâi să înţelegem”, a declarat ironic purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Summitul internaţional de pace organizat de Ucraina şi găzduit luna trecută de Elveţia nu a invitat reprezentanţii Moscovei, iar cei ai Chinei au declinat invitaţia de a participa tocmai din această cauză. Statele Unite nu au fost reprezentate de preşedintele Joe Biden, cum şi-ar fi dorit Volodimir Zelenski, ci de vicepreşedinta Kamala Harris.

Reuniunea a dorit să consolideze solidaritatea internaţională cu Ucraina ca mijloc de presiune asupra Moscovei, însă nu a fost lovitura de imagine pe care Kievul spera să o dea.

Luni, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a deschis pentru prima oară uşa unor negocieri de pace cu Rusia şi a anunţat că este de acord cu prezenţa Rusiei la un viitor summit al păcii. Volodimir Zelenski spune că vrea să organizeze un al doilea summit al păcii în acest an şi să prezinte – în noiembrie, luna alegerilor din SUA – un ”plan” în vederea ”unei păci juste”, după aproape doi ani şi jumătate de război soldat cu sute de mii de victime de o parte şi de alta. Însă, potrivit AFP, a fost pentru prima oară când Volodimir Zelenski a emis ideea unor negocieri cu Rusia fără o retragere prealabilă a armatei ruse de pe teritoriul ucrainean. El a vorbit în schimb despre stabilirea ”unui plan” cu privire la trei subiecte – securitatea energetică a Ucrainei, a cărei infrastructură a fost devastată de bombardamente ruseşti, libera navigaţie la Marea Neagră, un subiect-cheie în exporturile ucrainene, şi schimburi de prizonieri.