Justiția franceză refuză definitiv extrădarea în Italia a zece foști activiști de extremă stânga, acuzați de terorism în „anii de plumb”

„Sfârșitul unei lungi lupte”: Curtea de Casație a respins definitiv, marți, cererile de extrădare a zece foști activiști de extremă stânga italieni care locuiesc de zeci de ani în Franța și revendicați de Roma pentru acte calificate drept terorism în „anii de plumb”, potrivit agenției AFP, citată de boursorama.com.

„Este o ușurare uriașă. Justiția se face în calm și în lege”, a reacționat Irène Terrel, avocatul a șapte dintre ei.

„Este sfârșitul unei lungi lupte” și „sfințirea judiciară și definitivă a acestui azil care a durat treizeci sau patruzeci de ani”, a adăugat ea.

„Primul meu gând emoționat nu poate merge decât către toate victimele acestei perioade însetate de sânge și rudele lor, care au așteptat de ani de zile, la fel ca întreaga țară, un răspuns din partea justiției franceze”, a reacționat ministrul italian al Justiției Carlo Nordio.

Acești zece foști activiști, două femei și opt bărbați cu vârsta cuprinsă între 62 și 79 de ani, care și-au refăcut viața în Franța, au fost amenințați cu extrădarea timp de doi ani.

Ei credeau că sunt protejați de doctrina Mitterrand: președintele socialist (1981-1995) și-a luat angajamentul de a nu extrăda activiștii care rupseseră cu trecutul lor.

„Ani de plumb”

Însă, în primăvara lui 2021, Emmanuel Macron decisese să favorizeze executarea cererilor de extrădare ale acestor șase foste Brigăzi Roșii și a patru foști membri ai grupărilor armate, reînnoite cu un an mai devreme de Roma.

Italia i-a revendicat pentru pedepse legate de condamnări pentru implicarea lor în acte cu caracter terorist comise de la sfârșitul anilor 1960 până la începutul anilor 1980.

O perioadă de lupte sociale violente, acești „ani de plumb” au fost marcați de o escaladare între extrema dreaptă și extrema stângă și s-au soldat cu peste 360 ​​de decese atribuite ambelor părți, mii de răniți, 10.000 de arestări și 5.000 de condamnări.

După examinarea fiecăruia dintre cele zece cazuri, camera de anchetă a Curții de Apel din Paris a emis un aviz nefavorabil cu privire la predarea acestora în Italia la 29 iunie 2022.

Pentru a-și justifica decizia, președintele s-a bazat pe respectarea dreptului la viața privată și de familie, precum și pe dreptul la un proces echitabil, prevăzut la articolele 8 și 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Procurorul general Rémy Heitz a făcut recurs împotriva acestei decizii, considerând că Curtea de Apel ar fi trebuit să dispună noi informații suplimentare pentru a se asigura că cei care au fost judecați în lipsă vor beneficia de un nou proces dacă vor fi extrădați.

„Eșecul răzbunării statului”

Curtea de Casație a respins, marți, aceste recursuri, „considerând că motivele adoptate de judecători, care țin de aprecierea lor suverană, sunt suficiente”.

„Avizul nefavorabil privind cererile de extrădare este, prin urmare, definitiv”, a declarat cea mai înaltă instanță a justiției într-un comunicat de presă.

Această decizie marchează „eșecul răzbunării de stat dorită de Italia cu complicitatea Franței”, a spus Jean-Louis Chalanset, avocatul lui Enzo Calvitti.

Problema prezenței în Franța a foștilor activiști italieni a otrăvit relațiile diplomatice dintre Paris și Roma de zeci de ani.

Emmanuel Macron calificase în primăvara lui 2021 arestarea foștilor activiști drept „moment istoric” și și-a reafirmat dorința ca aceștia să fie „judecați pe pământ italian”.