INTERVIU Vlad Mixich, soluții pentru campania de vaccinare: Deschiderea de centre în farmacii, teatre, mall-uri sau biserici / Trimiterea de mesaje prin care oamenii sunt anunțați că au fost programați la vaccin / Intervenția Patriarhului Daniel

Vlad Mixich, specialist în politici de sănătate, spune într-un interviu pentru G4Media.ro că autoritățile trebui să crească rapid numărul de centre de vaccinare pentru a accelera campania de imunizare a populației. El spune că aceste centre pot fi organizate, după modelul altor state, în farmacii, în mall-urile comerciale, chiar și în biserici.

Altă strategie despre care Mixich spune că funcționează cu succes este trimiterea de mesaje prin care oamenii sunt anunțați că au fost programați la vaccin, iar dacă nu doresc să se vaccineze trebuie să trimită un mesaj în care să scrie că refuză.

Implicarea Bisericii în campania de vaccinare, mai ales în mediul rural, e esențială, spune Mixich, care declară că ”în curând s-ar putea să fie nevoie chiar de o intervenție limpede a Patriarhului Daniel”.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Mircea Miclea: Profesorii trebuie să aibă 1.500 euro salariu net / Avem o criză de sănătate mintală

7:38

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Cât despre o campanie publică de informare cu privire la vaccinare, el spune că ar avea succes doar dacă ar conține mesaje de la persoane publice extrem de cunoscute, precum Simona Halep sau Gheorghe Hagi.

Rep: Care sunt principalele soluții pentru accelerarea campaniei de vaccinare?
Vlad Mixich: Răspunsul este foarte practic: să ne uităm la ce funcționează în alte țări cu o campanie de vaccinare anti-COVID de succes și la ce a funcționat în trecut în alte campanii de vaccinare.

Vestea bună este că lanțurile de distribuție a vaccinurilor anti-COVID în România au funcționat bine pentru prima fază a campaniei de vaccinare, când majoritatea celor care înțeleg imediat beneficiile vaccinării au căutat activ să se vaccineze. Dar acum intrăm în a doua fază a campaniei de vaccinare, când vaccinul trebuie să ajungă și la cei care nu caută activ vaccinarea, iar în această fază strategia de la începutul anului nu mai este suficientă și trebuie suplimentată urgent pe câteva direcții.

În primul rând, reducerea barierelor la vaccinare. Asta înseamnă să aduci vaccinul cât mai aproape de om, nu să fie nevoie să călătorești 100-200 de kilometri până la un centru de vaccinare sau să aștepți cu săptămânile în orașul tău, în timp ce în județul vecin zac mii de doze nefolosite. În Anglia, care este un model de succes, există centre de vaccinare mari, cum există și la noi în România, dar ei au organizat și o puzderie de centre de vaccinare mai mici, dar foarte aproape de comunități: în farmacii, în teatre, în companii, în săli de joc, chiar și în biserici.

Altă strategie care a funcționat cu succes în a crește ratele de vaccinare este trimiterea de mesaje prin care oamenii sunt anunțați că au fost programați la vaccin, dar dacă nu doresc să se vaccineze trebuie să trimită un mesaj în care să scrie că refuză.

Medicii de familie sau medicii curanți sunt la rându-le persoanele cele mai eficiente în a încuraja vaccinarea, dacă o fac limpede. Videoclipurile transmise pe televiziuni cu medici celebri care recomandă vaccinarea sunt mai degrabă exerciții de imagine, în practică cel mai eficient este să primești un telefon de la medicul tău de familie în care ai încredere sau de la pediatrul care ți-a vindecat copilul și care să te cheme să te vaccinezi și să-ți explice de ce e nevoie de asta.

Instrumente precum limitările folosirii unor spații publice dacă ești nevaccinat sunt și ele eficiente, dar mai degrabă din momentul în care ai atins deja borna de 50% din populație vaccinată, în acest moment în România ar fi prematur.

Ce vreau să spun este că există soluții, soluții deja testate în alte țări, dar că e dificil ca astfel de soluții să apară pe masă atunci când discuțiile sunt limitate la un grup restrâns de câțiva oameni, cam aceiași întotdeauna. Procesul generării de opțiuni trebuie deschis unui număr cât mai mare de specialiști, în timp ce deciziile pot rămâne în zone mai restrânse.

Rep: Dar în mediul rural, unde vedem rate mici, ce soluții există?
Vlad Mixich: Pe lângă ce spuneam mai devreme, cred că a venit momentul ca Biserica, mă refer la instituție, să dea înapoi statului român o parte din sprijinul legal și financiar pe care l-a tot primit în ultimele decenii sub forma sprijinirii limpezi a campaniei de vaccinare.

În faza în care suntem, Biserica poate fi unul dintre cei mai eficienți susținători ai vaccinării în special în rural. Biserica este o instituție foarte ierarhizată unde predica unui înalt ierarh care îndeamnă foarte limpede la vaccinare, clar și fără resturi cum a făcut de exemplu Papa Francisc în lumea catolică sau Arhiepiscopul Calinic al Argeșului în lumea ortodoxă, această predică să fie obligatoriu citită în fiecare parohie din țară, ajungând astfel chiar în cele mai retrase sate.

Ar fi un gest de mare ajutor pentru noi toți, cu adevărat un gest de iubire căci actul de a te vaccina aduce protecție nu doar pentru noi, ci și pentru cei din jurul nostru și seamănă foarte mult cu „iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”. Avem astfel de înalți prelați în România care au acționat luminos, dar avem și întunecații ale căror nume, din decență, nu le voi mai menționa. E nevoie însă de mai multă implicare luminoasă în această direcție și, în curând, s-ar putea să fie nevoie chiar de o intervenție limpede a Patriarhului Daniel. Premierul Cîțu și Președintele Iohannis ar putea să-și folosească greutatea funcției pentru a adresa o astfel de cerere de ajutor. Căci aici este cheia salvatoare pentru comunitățile rurale mici sau mai retrase.

Rep: A apărut turismul de vaccinare, locuitori din marile orașe se duc în centre din zone unde nu există cerere. Ce ar trebui făcut în acest caz?
Vald Mixich: În prima fază a campaniei de vaccinare a existat un număr suficient de căutători activi ai vaccinării dispuși să se deplaseze, să facă turism de vaccinare. Acum însă o astfel de abordare începe să fie periculoasă.

Cum spuneam mai devreme, trebuie adus vaccinul cât mai aproape de oameni, în farmacia de la colțul străzii, în biserica din sat, în centre mobile, în mall-urile care sunt în continuare aglomerate. E adevărat că asta implică un efort logistic mai mare decât cel din prezent și, în consecință, un risc de imagine mai mare pentru decidentul politic dacă lucrurile nu merg bine. E mult mai simplu să distribui vaccinuri în 400 de centre decât în 2000 de centre.

O altă variantă este folosirea softurilor specializate de administrare a lanțurilor de distribuție care permit administrarea granulară a informațiilor necesară continuității aprovizionării centrelor în funcție de cererea reală din zona respectivă, nu de pre-planificări rigide. Dar din nou, pentru asta ai nevoie de o rețea de distribuție suficient de flexibilă și numeroasă.

Rep: Ar fi oportună o campanie guvernamentală de promovare, similară cu cea de anul trecut pentru purtarea măștii?
Vlad Mixich: Doar dacă în ea vor fi implicate vedete foarte cunoscute, cum ar fi Simona Halep, Hagi, cânăreți din toate genurile muzicale, actori foarte cunoscuți. Simona Halep deja s-a implicat activ în a promova vaccinarea, admirabil din partea ei, dar efortul ei s-a pierdut, nu a fost preluat de autorități și transformat într-o campanie, a fost o oportunitate ratată. Oricum e clar că figurile autoritare, politicienii, militarii nu sunt promotori eficienți ai vaccinării. Ei pot fi organizatori buni și în acest rol e mare nevoie de ei, dar expunerea lor publică nu ajută campania de vaccinare, ci doar campania de imagine personală. Căci scopul este să avem cât mai mulți români vaccinați în cât mai scurt timp.

Vlad Mixich este specialist în politici de sănătate. A lucrat în proiecte de sănătate publică și economie sanitară din șapte țări pentru mai multe instituții internaționale. Are o licență în medicină în România, un masterat în politici internaționale de sănătate la London School of Economics (UK) și o specializare în sănătate publică și management sanitar la Emory University (US). Este expert independent numit de Parlamentul European în consiliul de administrație al Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă.