INTERVIU VIDEO Miză majoră pentru Dacian Cioloș: Marile reforme de care depinde candidatura lui la prezidentiale

Care sunt marile reforme pe care și le propune coaliția USRPLUS/PNL? Vor exista concedieri în sectorul public? Cum se va face reforma administrației? Va candida Dacian Cioloș la președinția noului partid rezultat din fuziune? Dar la prezidențiale? Poate fi condus un partid de la Bruxelles? Care sunt relațiile dintre partide în interiorul coaliției, ce spune despre primele certuri în Guvern? Cum colaborează cu președintele Klaus Iohannis? Președintele PLUS, Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, răspunde la toate aceste întrebări într-un dialog cu G4Media.ro.

Cele mai importante declarații:

• ”Eu sunt conștient că dacă nu reușim, dacă ratăm cu programul ăsta de guvernare, nici nu are rost să mai pun problema asta”, a spus Dacian Cioloș despre eventuala sa candidatură la prezidențiale
• Sper eu, într-o săptămână-două să fie clară situația și cu bugetul și să vină în parlament și să se poată adopta. Noi am început deja discuțiile și legate de deconcentrate.
• Despre reforma administrației publice: Probabil că va fi un pachet. Vor fi mai multe propuneri legislative pentru că sunt mai multe legi care privesc statutul funcţionarilor publici, care privesc organizarea unor instituţii, legi care definesc felul în care se face cariera în administraţia publică, felul în care poţi să promovezi, să faci o evaluare a calităţii activităţii funcţionarilor.
• Despre reorganizarea administrativă: Noi vrem să venim într-o primă fază cu comasări voluntare. Adică să-i stimulăm pe primari să aibă proiecte comune sau să împartă acelaşi, eu ştiu, departament de resurse umane, juridic, administrativ şi aşa mai departe, acelaşi departament care să pregătească proiecte de investiţii pe infrastructură, de exemplu şi să avem proiecte de investiţii asumate comun de mai multe unităţi administrativ-teritoriale
• Despre eventuale concedieri în sectorul bugetar: Noi nu o să facem o reformă discutând doar, doar de dragul de a da afară nişte oameni şi de a simplifica schemele. Vrem să facem o reformă ca să ameliorăm funcţionarea administraţiei publice. Şi asta poate să însemne că unii oameni care au ajuns acolo prin sinecuri politice, pe pile, pe nepotisme, nu au ce căuta în administraţia publică şi ei trebuie să plece.
• Despre o eventuală candidatură la șefia USRPLUS: Va trebui să discutăm și cât ne permitem și vrem să cumulăm mandate. Mandat de conducere în partid cu diferite mandate executive. Pentru că cine se ocupă de partid trebuie să se ocupe și de conducerea partidului și de organizarea lui. Când ești în Guvern sau în Parlament ai și acolo anumite responsabilități, unele sunt mai solicitante decât altele.
• Poate fi condus un partid de la Bruxelles? Da, pot. Uitați, noi stăm de vorbă acuma la București. Eu de patru zile acuma sunt la București și mă duc la Bruxelles abia lunea viitoare. În săptămânile în care sunt doua-trei zile la Bruxelles sunt și două trei patru zile la București. Poți să fii parlamentar în Parlamentul Național, să fii liderul unui partid la București dar să ai o circumscripție într-un alt județ. Mie îmi ia câteva ore să ajung la Bruxelles și înapoi de la Bruxelles. Deci nu asta e problema.
• Despre candidatura la prezidențiale: Așa cum stau lucrurile acum, da, îmi pun problema să candidez. Dar într-un an de zile, în doi ani de zile se poate întâmpla ceva cu mine, că percepția publică pozitivă e redusă foarte mult. Sau poate să crească altcineva, și eu sper să crească și alți colegi, care să aibă șanse mai mari. Deci decizia va fi luată atunci, la momentul respectiv de către partid.
• Pentru mine mai important decât să discut despre candidatura la prezidențiale este cât vom reuși să punem în aplicare programul ăsta de guvernare. Pentru că eu sunt conștient că dacă nu reușim, dacă ratăm cu programul ăsta de guvernare, nici nu are rost să mai pun problema asta.
• Asta înseamnă reforma în administraţie şi profesionalizare. Dar în primul rând trebuie să definim clar care sunt atribuţiile unor instituţii.  Noi avem instituţii care trebuie să dispară pur şi simplu, unele dintre ele. Nu vă dau acum nume pentru că miniştrii noştri fac acum nişte evaluări ca să vedem de care putem scăpa. Am găsit inclusiv unele subordonate direct Parlamentului României. Vă daţi seama cine din parlament verifică tot felul de institute de cercetare.
• Niciuna din discuţiile astea nu a blocat vreo decizie în guvern până acum. Ăsta e un element esenţial. Deci noi n-am blocat discuţii, n-am amânat decizii importante pentru că nu ne-am înţeles în coaliţie. (…) Deci, eu mi-aș dori să avem în societatea românescă dezbateri pe subiecte de interes public. Dar nu să traducem acele dezbateri cu termenul de scandaluri publice. Pentru că cineva își exprimă o opinie diferită să spui că e un scandal. Vă spun, nu s-a blocat nici o decizie până acum în coaliție din cauza incapacității de a ne pune de acord.
• Despre relația cu Klaus Iohannis. Cu domnul președinte am menținut o legătură bună de când am plecat de la guvern…Am fost și în campanii, și dânsul a fost în campanie și a susținut PNL. Acum lucrăm împreună. Chiar și când eram în campanie, discutam pe subiecte legate de România, pentru că eu în Parlamentul European aveam anumite informații, dumnealui altele.
• Am discutat măsuri despre problema demografiei. Crește populația vârstnică, scade numărul de copii, sunt tot mai mulți copii care se nasc în diasporă. Să gândim niște măsuri prin care în câțiva ani să putem stimula natalitatea, ca sistemul de pensii să fie unul sustenabil. Educația – dacă să mergem spre descentralizare sau centralizare. Dincolo de subiecte precum bugetul, discutăm reforme.

Vezi interviul integral în variantă VIDEO

Filmare realizată de Inquam Photos / Autor: Octav Ganea, Ovidiu Micsik

Cristian Pantazi: Nici USR-Plus și nici PNL nu au vorbit în niciun moment în campanie despre tăierea sporurilor pentru bugetari, de eliminarea parțială a gratuității pentru studenți. În schimb ambele partide au promis reforma administrației publice. Nu vedem, în momentul ăsta, nicio încercare de reformă a administrației publice, cu excepția unei viitoare legi a salarizării bugetarilor, dar care nu cuprinde o reformă a administrației publice. Vă întreb simplu pe calculele pe care le aveți, pe estimările pe care le aveți: este prea umflată schema de personal public în România? Ar trebui să plece acasă funcționari publici din România?
Dacian Cioloș: Nu știu dacă e prea… eu, părerea mea personală este că în unele locuri și în unele instituții, da, e prea umflată și altele probabil că nu au suficient personal ca să facă lucruri care nu se fac acum deloc. Dar lucrul acesta trebuie să rezulte dintr-o evaluare care se face. Dar spuneați că s-a vorbit acum de sporuri și de tot felul de alte chestii și nu s-a vorbit de reformă – pentru că acum se discută despre buget.

Trecem bugetul, se votează bugetul. Pentru mine, ca lider al alianței și al coaliției, reforma administrației publice prin depolitizare, transparentizare și profesionalizare este esențială. Din punctul meu de vedere, personal o spun – dacă nu reușim lucrul ăsta, înseamnă că e un eșec al acestei coaliții si al acestei alianțe.

CP: Păi și când se face această evaluare, că aveți discuții în coaliție  zilnice.
DC: Dar am început deja. Am început să avem, nu zilnic. Să avem o dată pe săptămână. Și până acum, ați văzut, au fost priorități legate de asumarea responsabilității, desemnarea responsabililor pe pozițiile-cheie, pentru că noi în decembrie am discutat pe repede-înainte de miniștri și am constituit guvernul rapid. Dar guvernul mai are și secretari de stat, mai are și prefecți. Oamenii ăștia trebuie să fie acolo ca să îți pui în aplicare programul de guvernare. Altfel, vorbești povești la televizor, dacă rămân în continuare aceiași oameni de dinainte.

CP: Ok. S-a terminat etapa aceasta.
DC: Deci mai avem bugetul acum. Discutăm iarăși, de două-trei săptămâni, aplicat, de buget. Sper eu, într-o săptămână-două să fie clară situația și cu bugetul și să vină în parlament și să se poată adopta. Noi am început deja discuțiile și legate de deconcentrate.

Eu am spus, de exemplu, că noi nu vrem să fim în situația în care ne împărțim politic directorii de direcții județene de la diferite ministere că-i împărțim public între ministere, directorii, șefii inspectoratelor școlare județene, directorii de școli, tot felul de alți directori de agenții, oficiile județene ale unor agenții. Aici trebuie să avem o situație clară: să vedem ce ne asumăm ca numiri politice și chiar și acolo unde se fac numiri politice să arătăm că putem face o desemnare politică a unui om care a rezultat dintr-un proces care să-i verifice competențele. De-asta am dat drumul și la procesul acesta de numire a guvernatorului în Deltă.

CP: Ce s-a întâmplat, apropos de Deltă, ce s-a întâmplat cu Ivan Patzaichin de a renunțat? El trebuia să fie, să facă parte din filtrul acela de numire a viitorului guvernator, urma să aibă un rol simbolic. A fost amenințat?
DC: Au fost niște atacuri în presă în Tulcea.

CP: A fost amenințat? Sau au fost doar atacuri?
DC: Eu nu știu să fi fost amenințat, dar Ivan Patzaichin nu face politică. E un om care s-a implicat să îmbunătățească lucrurile în deltă. Nu e obișnuit omul, pentru că el e o icoană a României acum, deci nu a fost obișnuit să fie luat la hăituială de cineva care probabil are alte interese.

CP: Dar cine l-a atacat, l-ați identificat?
DC: Nu știu. Nu. Și nici nu, mă rog, nu ăsta era obiectivul nostru. Ivan Patzaichin și asociația Ivan Patzaichin sunt implicați în acest proces. Noi îi propusesem să asigure lead-ul, să conducă procesul acesta, după situația aceasta a preferat să nu mai fie acolo în frunte, dar, până la urmă, funcționează.

E un proces colectiv, am identificat pe cineva cu experiență în moderarea unor astfel de întâlniri unde pot să apară subiecte diverse și care are și experiență să tragă niște concluzii. S-au ales șapte teme pe care să se discute elemente de mandat, după care vom avea mandatul și avem trei companii de human resources, de recrutare pe funcții de conducere, care ne vor face procesul de recrutare.

CP: Ne întoarcem la reforma în administrație. O să avem, din partea coaliției, o propunere legislativă, că e OUG, că e proiect de lege, pentru reformarea administrației? Când?
DC: Da. Probabil că va fi un pachet. Vor fi mai multe propuneri legislative pentru că sunt mai multe legi care privesc statutul funcţionarilor publici, care privesc organizarea unor instituţii, legi care definesc felul în care se face cariera în administraţia publică, felul în care poţi să promovezi, să faci o evaluare a calităţii activităţii funcţionarilor.

Deci pe toate lucrurile astea vom avea discuţii. Eu cum am spus, am avut chiar ieri o discuţie cu premierul Cîţu despre asta, să discutăm în coaliţie legat de deconcentrate, să nu începem să le împărţim între noi, ci să găsim o formulă prin care să ne asigurăm că numim acolo oameni competenţi, care-şi asumă programul de guvernare.

Pentru că asta e problema unor colegi din coaliţie: domnule, organizăm concurs, recrutăm pe cineva, să fii director la o structură judeţeană sau în fruntea unei agenţii, trebuie să ne asigurăm că omul ăla aplică programul de guvernare respectându-şi atribuţiile de înalt funcţionar sau de funcţionar cu funcţie de conducere şi că atunci când nu îşi îndeplineşte mandatul ai posibilitatea să-l schimbi. Ei, aici va trebui să căutăm formula.

CP: O altă reformă cerută culmea de mediul de afaceri este reforma teritorial-administrativă. Lumea afacerilor a zis „domnule, România nu mai poate funcţiona cu 41 de judeţe, 41 de direcţii judeţene de educaţie, inspectorate de muncă, de cultură şi aşa mai departe. Resursă risipită, pe scurt şi împiedicarea dezvoltării. Aţi discutat în coaliţie despre acest subiect, reforma teritorial-administrativă?
DC: Am discutat când am negociat programul de guvernare despre acest lucru şi… bun, acum nu avem majoritatea să putem modifica constituţia, din păcate, dar sunt unele lucruri care pot fi făcute şi fără modificarea Constituţiei…

CP: Comasări de localităţi, de exemplu, pot fi realizate fără modificare.
DC: Noi vrem să venim într-o primă fază cu comasări voluntare. Adică să-i stimulăm pe primari să aibă proiecte comune sau să împartă acelaşi departament de resurse umane, juridic, administrativ şi aşa mai departe, acelaşi departament care să pregătească proiecte de investiţii pe infrastructură, de exemplu. Și să avem proiecte de investiţii asumate comun de mai multe unităţi administrativ-teritoriale. Ca să stimulăm primarii să facă lucrul ăsta ne gândim la nişte măsuri incitative prin care să primească mai mulţi bani de la buget, de exemplu, sau să primească anumite facilităţi atunci când se distribuie bugetul.

CP: Şi dacă totuşi nu vor vrea să facă acest lucru, să-şi pună la comun resursele ca să economisească? Gândiţi şi o metodă coercitivă, de genul „nu vă mai dăm bani dacă voi nu sunteţi în stare să…”
DC: Da, doar că lucrurile astea trebuiesc gândite. Adică eu sunt convins şi ştiu că există deja primari care îşi doresc să lucreze împreună şi e important, ca într-o primă fază să învăţăm din astfel de experienţe-pilot. Pentru că atunci când pui un proiect, ştiţi la noi s-au făcut, pe hârtie, o grămadă de reforme care nu s-au aplicat în practică pentru că au fost inaplicabile.

Pentru că cei care le-au făcut au gândit doar politic, nu au gândit şi cum pot fi implementate. Ei, de-asta e important să avem anumite astfel de proiecte pilot, în care să vedem cum funcţionează astfel de lucruri şi dacă pregătim o astfel de propunere legislativă, când om pregăti-o şi ne-om asuma-o politic cum să facem ca să ne asigurăm că poate fi implementată.

Dan Tăpălagă: Nu aş trece aşa de uşor, domnule Cioloş, peste subiectul concedierilor în rândul bugetarilor. E o întrebare legitimă şi o presiune legitimă care vine în special dinspre mediul de afaceri, cei care produc bani, alimentează bugetul de stat cu bani care se risipesc într-o clientelă de partide, de multe ori. Nu toţi sunt clientelă de partid, sunt funcţionari absolut necesari în funcţionarea unui stat foarte mulţi dintre ei, însă vedem această clientelă de partid cum s-a adăugat, guvernare după guvernare. România a ajuns azi la un milion 200 de mii de bugetari. Peste un milion 200 de mii, în condiţiile în care te aştepţi ca drumul să fie invers. Informatizarea, simplificarea procedurilor ar trebui să reducă acest număr de funcţionari. De ce nu se întâmplă asta? Şi de ce evitaţi să vorbiţi despre asta?
Dacian Cioloș: Dar nu evităm, doar că nu e modalitatea corectă de a discuta despre astfel de lucruri. Noi nu o să facem o reformă discutând doar, doar de dragul de a da afară nişte oameni şi de a simplifica schemele. Vrem să facem o reformă ca să ameliorăm funcţionarea administraţiei publice.

Şi asta poate să însemne că unii oameni care au ajuns acolo prin sinecuri politice, pe pile, pe nepotisme, nu au ce căuta în administraţia publică şi ei trebuie să plece.

Nu înseamnă că vor rămâne fără loc de muncă pentru că avem deficit de forţă de muncă în sectorul privat, pot trece prin programe de calificare şi să-şi găsească un loc de muncă corect, deci nu se pune problema să dai afară oameni care să stea în şomaj pentru că ai deficit de forţă de muncă, dar putem avea şi fenomenul invers, unde să luăm din sectorul privat oameni cu competenţă managerială care pe anumite posturi în administraţia publică pot fi foarte eficienţi.

Asta înseamnă reforma în administraţie şi profesionalizare. Dar în primul rând trebuie să definim clar care sunt atribuţiile unor instituţii.  Noi avem instituţii care trebuie să dispară pur şi simplu, unele dintre ele.

CP: Daţi-ne nişte exemple.
DC: Nu vă dau acum nume pentru că miniştrii noştri fac acum nişte evaluări ca să vedem de care putem scăpa. Am găsit inclusiv unele subordonate direct Parlamentului României. Vă daţi seama cine din parlament verifică tot felul de institute de cercetare, de…

CP: Cele ale Levantului… al Revoluţiei…
DC: Exact. Şi aşa mai departe, deci şi acolo le vom trece prin filtru şi vom vedea care într-adevăr au sens.

CP: Academia Oamenilor de Știinţă e una dintre aceste instituţii care nu au ce căuta?
DC: Din punctul meu de vedere, da. Dar, mă rog, lucrurile astea trebuiesc discutate în locurile şi structurile care chiar pot să ia decizii. Eu cred că ne e suficientă o academie. La fel, şi în subordinea Guvernului direct, sau a unor ministere trebuie făcute evaluările astea şi mai mult, o dată ce facem digitalizarea şi interconectarea unor ministere şi instituţii, agenţii, altele pot să dispară sau să-şi reducă mult activitatea sau să-şi reorienteze activitatea. Pentru că, uitaţi, vorbim de digitalizare.

Probabil că da, în unele administraţii publice vor dispărea nişte posturi. Dar vom avea nevoie, cel puţin într-o primă fază, să avem oameni formaţi, care să cunoască aplicaţiile astea din administraţia publică în relaţie cu cetăţenii şi care să, cel puţin un an, doi, trei să se ocupe şi de traininguri. Pentru că noi avem o mare problemă de analfabetism digital. Deci degeaba digitalizăm dacă oamenii nu o să ştie să lucreze cu ele.

CP: Cum se împacă aceste intenţii care sunt corecte, şi le vedem, din partea colegilor dumneavoastră din USR-Plus cu practica, pe care iarăşi o vedem, că-i publică, a angajaţilor pe filiera PNL, PNL Iaşi, în cazul ăsta, cu domnişoara care, angajată la Apele Române, încerca să dea Enter pe ecranul calculatorului. Deci cum faceţi, cum gestionaţi această realitate. Una spuneţi în coaliţie şi alta fumează, în cazul ăsta, PNL-ul?
DC: Păi aici trebuie să îi întrebaţi pe colegii de la PNL. Eu vă spun ce discutăm noi în coaliţie şi ce decizii pregătim. Acum nici nu puteţi să cereţi coaliţiei ca la o lună după ce s-a instalat deja să vorbim de punerea în aplicare a unui program de guvernare pe patru ani.

Astea sunt lucruri care trebuiesc pregătite, pentru că dacă luăm doar decizii aşa populiste, cum zic unii colegi „păi hai să eliminăm toate pensiile speciale odată. Le punem toate într-o lege şi votăm tot odată”. Şi pică la CCR şi atunci asta e o decizie populistă.

E doar de dragul „domnule, eu am încercat, dar nu m-a lăsat ălălalt”. Nu. Lucrurile astea trebuiesc făcute aşezat. Eu vă spun ce avem în programul de guvernare, pentru ce a intrat USR-Plus la guvernare şi pentru ce va rămâne.

CP: Adică liberalii au fost populişti când au vrut asta.
DC: Nu ştiu, discutaţi, întrebaţi-i pe ei dacă au fost sau nu. Genul ăsta de comportament nu e unul care să fie reformist. Noi avem acum nevoie să reformăm pentru că eu sunt conştient, ca lider al USR-Plus, că credibilitatea noastră, a USR-Plus care au fost partide antisistem și USR şi Plus şi care au venit pe un curent din ăsta de nevoie de reformă, de schimbare a sistemului, noi dacă nu facem reformele astea nu avem ce căuta în politică.

Şi dacă nu facem reformele astea atunci o să crească din nou alte partide populiste care doar stau pe margine şi critică şi spun ce nu merge în ţară, dar când vii şi le ceri idei sau să-şi asume anumite schimbări, trebuie să stai să mai aştepţi, pentru că nu au întotdeauna şi ideile în spate. Ei, noi, acum, după o fază de opoziţie şi în care am spus ce nu merge bine-n ţară, noi acum trebuie să demonstrăm că într-adevăr trebuie să punem în aplicare programul ăsta şi asta cred că trebuie să fie responsabilitatea leadershipului USR-Plus în următorii ani.

CP: Iar timp mai aveţi cam anul ăsta, maxim anul viitor pentru că după aia veţi intra în logica electorală.
DC: Da, avem, mă rog, şi 2023 pentru că alegerile vor fi în 2024, dar din a doua jumătate a lui 2023, practic, da. Dar se pot face multe lucruri până atunci.

CP: Apropos de relaţia cu PNL. Sincer, sunteţi mulţumit de modul în care premierul Florin Cîţu îi tratează pe colegii dumneavoastră din USR-Plus care sunt miniştri în guvern?
DC: Până acum, da. S-au găsit soluţii la toate problemele care au fost ridicate, da.

CP: Ministrul Sănătăţii, apropos de colegi. Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a pus la îndoială în mod public deschiderea şcolilor din 8 februarie în zilele de dinainte. Credeţi că a greşit?
DC: Vlad Voiculescu şi-a prezentat argumentele, deciziile alea sunt decizii colegiale, sunt mai multe persoane cu poziţii de responsabilitate şi care au date şi care participă la decizia respectivă. Vlad Voiculescu şi-a prezentat opinia. Şi opinia lui şi opinia altora au fost discutate acolo, cu cifre pe masă şi s-a luat o decizie până la urmă.

CP: Dar nu era mai corect să discute în interiorul coaliţiei, în loc să se opună public unei decizii luate de guvern împreună…
DC: Dar s-a discutat, nu în coaliţie. Sunt nişte structuri care…

CP: Structurile acelea, sigur.
DC: Da, ba da. S-a discutat acolo. Dar când omul e întrebat, dacă dumneavoastră jurnaliştii îl întrebaţi şi nu vă răspunde, spuneţi că ţine secret, că nu are curajul să-şi asume poziţii publice.

CP: E datoria noastră să facem asta.
DC: Păi da, dar eu ce vă spun, el şi-a asumat şi o poziţie publică, dar şi o poziţie în structura…

DT: Subminând guvernul.
DC: Nu, de ce a subminat guvernul, pentru că decizia a fost luată şi Vlad Voiculescu aplică decizia care a fost luată în cele din urmă. Faptul că, vedeţi, noi nu suntem obişnuiţi cu dialog, cu dezbateri unde poţi să-ţi exprimi o poziţie diferită. Noi, nu ştiu, suntem obişnuiţi cu oameni care tot timpul sunt de acord cu şeful.

În Parlamentul European, păi noi avem grupuri politice, până să ajungem să construim o majoritate pe un anumit subiect, avem o grămadă de discuţii, şi publice. Când mă întreabă jurnalistul spun, „da, domnule, eu pe subiectul ăsta încă nu sunt convins că voi vota în direcţia asta”. Dar după două-trei discuţii cu colegii ne aliniem pe un compromis pe care mergem înainte şi ni-l asumăm.

CP: Problema cu aceste discuţii publice, repet, despre decizii luate la nivelul guvernului este că într-o anumită parte a populaţiei şi în mod evident în rândul opoziţiei a dat prilejul să fiţi comparaţi cu defuncta Convenţie Democratică din România, care a rămas celebră pentru aceste dese certuri între toate partidele, puzderia de partide.
DC: Dar nu sunt certuri.

CP: Cum veţi evita asocierea aceasta?
DC: Niciuna din discuţiile astea nu a blocat vreo decizie în guvern până acum. Ăsta e un element esenţial. Deci noi n-am blocat discuţii, n-am amânat decizii importante pentru că nu ne-am înţeles în coaliţie. Dar discuţii sunt şi în USR-Plus între colegi, care unii au o opinie şi alţii au altă opinie şi noi aşa ne-am obişnuit şi am obişnuit colegii: să-şi exprime punctul de vedere. Nu să fie yes-men şi să fie de acord doar ca să-i ia în seamă cineva şi să, eu ştiu, ce să le ofere în schimb. Deci discuţii sunt fireşti într-o democraţie, că numai în autocraţie nu ai voie să comentezi şi spui la ureche şefului şi îl laşi pe şeful pe urmă să-şi spună punctul de vedere şi tu eşti de acord cu şeful orice ar zice el.

CP: Aşa e. Aici vorbim, însă, de altceva, nu de lipsa libertăţii de exprimare. Care e normală, până la un punct, în politică, ci de coerenţa deciziei şi a implementării ei. Ori s-a văzut până acum, cu ochiul liber, că au existat diferenţe între miniştri, între colegi de coaliţie…
DC: Da. Şi există, în guvernul pe care l-am condus eu, unde nu erau mize politice, existau diferenţe de puncte de vedere. Şi le discutam. Şi organizam întâlniri informale în care discutam să înţelegem poziţia…

CP: Dar era o coerenţă mai mare pe timpul guvernului dumneavoastră. Sigur, că nu era o coaliţie…
DT: Eu aş spune aici, Cristi, că e o coerenţă mai mare în Plus, unde dumneavoastră, domnule Cioloş, vi se reproşează o verticală a puterii ceva mai dură decât la colegii din USR unde până la urmă…
DC: Aduceţi-mi un coleg care să spună „uite, mie Cioloş mi-a impus decizia asta, fără să discute cu mine”. Noi avem ore de discuţii în Consiliul Naţional, cu Biroul Naţional, înainte de a lua o anumită decizie. Avem discuţiile astea, doar că pe noi nu vine să ne întrebe la fiecare jumătate de oră un jurnalist ce am mai discutat noi în Plus şi ce am discutat în Consiliul Naţional sau în Biroul Naţional.

Dar pe un ministru îl întreabă. Cum îl prinde cineva din presă că a ieşit din minister sau de la parlament, îl întreabă: „dar cum e cu subiectul ăla, dar ce aţi discutat cu domnul ministru, dar de ce nu aţi luat încă o decizie?” Păi pentru că mai avem de discutat anumite lucruri şi oamenii, colegii noştri sunt obişnuiţi să se exprime liber să-şi spună punctul de vedere.

Probabil că în timp o să-și filtreze opiniile, dar eu n-aș dori. Deci, eu mi-aș dori să avem în societatea românescă dezbateri pe subiecte de interes public. Dar nu să traducem acele dezbateri cu termenul de scandaluri publice. Pentru că cineva își exprimă o opinie diferită să spui că e un scandal. Vă spun, nu s-a blocat nici o decizie până acum în coaliție din cauza incapacității de a ne pune de acord.

DT: Trecem la vioaia viață politică din interiorul Alianței. Congresul USRPLUS – ziceați că va fi undeva prin toamnă.
DC: Vară, toamnă, totul depinde de când va veni decizia definitivă a fuziunii și înregistrarea în registrul partidelor a USR PLUS ca nou partid.

DT: Și, odată venită, anul ăsta cândva, veți organiza un congres care să aleagă un președinte unic al acestei Alianței. Și va trebui să convingeți că dvs sunteți soluția. De ce ați fi mai bun decât Dan Barna,?
DC: Dacă mă voi decide să candidez.

DT: Dar ce vă oprește să vă decideți mai repede?
DC: Vom vedea împreună cu ceilalți colegi după ce știm că fuziunea e consimțită. Cum gândim în primul rând viitorul statut al viitorului partid. Asta ar fi pentru mine prioritatea. Pornind de la experiența USR, de câțiva ani de zile, pornind de la experiența PLUS de doi ani de zile, pornind de la experiența lucrului în comun în Alianță de doi ani de zile acuma, să vedem cum gândim statutul în așa fel, încât să avem un partid care să funcționeze democratic, să poată lua decizii.

DT: Dar ce-i în discuție acolo, daca veți avea un președinte unic sau tot copreședinți?
DC: Sunt mai multe lucruri.

DT: Elementul principal?
DC: Felul în care se organizează filialele, la nivel local și județean. Noi în PLUS am avut comunități locale, pe cartier, colegii de la USR au avut sistemul clasic cu filiale, orășenești și așa mai departe. Rolul filialelor, cât de mult descentralizăm decizia, pe ce subiecte, cât de mult o centralizăm și pe ce subiecte ca să putem lua decizii politice.

DT: Ce vă oprește să vă decideți acum dacă veți candida sau nu?
DC: Noi acuma avem oameni, lideri ai partidului, care-și asumă responsabilități guvernamentale, parlamentare, alții care se ocupă mai departe mai mult de partid. Va trebui să discutăm și cât ne permitem și vrem să cumulăm mandate. Mandat de conducere în partid cu diferite mandate executive. Pentru că cine se ocupă de partid trebuie să se ocupe și de conducerea partidului și de organizarea lui. Când ești în Guvern sau în Parlament ai și acolo anumite responsabilități, unele sunt mai solicitante decât altele.

DT: Încerc să traduc ce ziceți acum, să mă asigur că am înțeles. Deci dacă domnul Barna vrea să rămână vicepremier, să rămână vicepremier.
DC: Dar partidul ăsta nu va sta doar în Barna și Cioloș. Eu nu îmi doresc să stea în Barna și Cioloș.

DT: Dar partidul ăsta va trebui să dea un candidat la prezidențiale în 2024.
DC: Candidatul la prezidențiale poate să fie președintele partidului sau nu.

DT: Cine altcineva decât președintele partidului? E cam umilitor să candidezi de pe poziția a treia din partid.
DC: Dar de ce? De ce?

DT: N-ai suficientă autoritate în fața electoratului.
DC: Eu nu cred că electoratul judecă lucrurile doar din perspectiva asta. Depinde cu ce proiect vii.

DT: Ați fi vulnerabil. Cum candidezi la președinția României dacă nu te-au ales ai tăi președinte în partid?
DC: Dar fără susținerea partidului, nu candidezi, indiferent ce poziție ai în partid. Ca să vă răspund. O să iau decizia când vom vedea împreună și cu ceilalți colegi care e formula cea mai bună prin care să ne asigurăm că USRPLUS după fuziune evoluează, progresează și că îl structurăm ca un singur partid și nu ca o adunare de mai multe tabere acolo. Și că în același timp ne putem asigura și mandatele pe care le avem. Eu sunt liderul unui grup europarlamenar important, Dan Barna e …

DT: E, și mi-ați ridicat mingea la fileu. Ați putea fi președintele acestui viitor partid la București, cu dvs la Bruxelles? Poate fi condus de la Bruxelles un partid?
DC: Da, pot. Uitați, noi stăm de vorbă acuma la București. Eu de patru zile acuma sunt la București și mă duc la Bruxelles abia lunea viitoare. În săptămânile în care sunt doua-trei zile la Bruxelles sunt și două trei patru zile la București. Poți să fii parlamentar în Parlamentul Național, să fii liderul unui partid la București dar să ai o circumscripție într-un alt județ.

Mie îmi ia câteva ore să ajung la Bruxelles și înapoi de la Bruxelles. Deci nu asta e problema. Evident că poți să fii aici în țară și să fii ocupat full time și să nu ai timp să te ocupi de partid. La fel cum poți să fii europarlamentar și să-ți organizezi timpul în așa fel încât să ai timp. Depinde și cum organizăm structura de conducere, cum împărțim rolurile. Pentru că un partid nu stă doar în funcția de președinte.

DT: Dar cineva trebuie să-l conducă.
DC: Da, evident. Dar există un președinte, există un birou național, există vicepreședinți, există șefii de filiale. De asta spun, un partid are o viață mai complexă, care nu stă doar într-un om.

DT: Candidatura la prezidențiale tot așa o luați mai încolo sau v-ați decis?
DC: Nu, aici…Eu personal, așa cum stau lucrurile acum, da, îmi pun problema să candidez. Dar într-un an de zile, în doi ani de zile se poate întâmpla ceva cu mine, că percepția publică pozitivă e redusă foarte mult. Sau poate să crească altcineva, și eu sper să crească și alți colegi, care să aibă șanse mai mari. Deci decizia va fi luată atunci, la momentul respectiv de către partid.

Simplu, eu am răspuns la o întrebare. Am fost întrebat dacă mă gândesc sau nu și am spus, da, mă gândesc, dar asta nu înseamnă nici de departe.. că nu-i luată, nu am avut nici o discuție în partid. Finalizăm fuziunea. Și să vă mai spun un lucru: pentru mine mai important decât să discut despre candidatura la prezidențiale este cât vom reuși să punem în aplicare programul ăsta de guvernare. Pentru că eu sunt conștient că dacă nu reușim, dacă ratăm cu programul ăsta de guvernare, nici nu are rost să mai pun problema asta.

DT: Și toate aceste lucruri pe care le discutăm acum sunt importante pentru că în 2024 vom avea patru, patru șiruri de alegeri: parlamentare, locale, europarlamentare și prezidențiale. Deci miza politică e foarte mare. Or toate aceste lucruri, cine va conduce partidul, cine va fi candidatul ar trebui lămurite cât se poate de repede.
DC: Absolult. Și vor fi lămurite lucrurile astea. Dar încă o dată: cine va conduce partidul. Eu sper să nu avem un partid care stă într-o persoană și în imaginea publică a unei singure persoane. Eu sper ca inclusiv faptul că suntem acum la guvernare și avem oameni cu responsabilități în parlament să avem câți mai mulți colegi care să crească și să fie lideri ai partidului.

Să vă mai spun un lucru: mai important decât să discutăm acum despre candidatura la prezidențiale e să punem în aplicare programul de guvernare. Pentru că eu sunt conștient că, dacă ratăm, nici nu are rost să mai pun problema.

DT: Cu cine de la PNL vă vedeți în competiție la prezidențiale – în caz că veți intra în cursă- Ludovic Orban, Florin Cîțu sau altcineva?
Dacian Cioloș: E prea devreme să vorbim. Și PNl trebuie să facă niște alegeri. Sigur că e pasionant să discutăm de asta, dar realist e mult prea devreme să avem discuția asta?

CP: Cum calificați relația pe care o aveți cu președintele Iohannis?
DC: Cu domnul președinte am menținut o legătură bună de când am plecat de la guvern…

DT: V-a mai trimis niște săgeți din când în când…
Dacian Cioloș: Da, și-a spus opinia, cum și eu mi-am spus opinia. Am fost și în campanii, și dânsul a fost în campanie și a susținut PNL. Acum lucrăm împreună. Chiar și când eram în campanie, discutam pe subiecte legate de România, pentru că eu în Parlamentul European aveam anumite informații, dumnealui altele.

DT: Acum aveți dialog?
Dacian Cioloș: Da, aproape săptămânal. Sunt și întâlnirile periodice ale coaliție.

CP: Susține reformele agresive sau e mai degrabă moderat?
Dacian Cioloș: Eu mă bucur că se implică și discutăm subiecte de consistență. Ieri am discutat măsuri despre problema demografiei. Crește populația vârstnică, scade numărul de copii, sunt tot mai mulți copii care se nasc în diasporă. Să gândim niște măsuri prin care în câțiva ani să putem stimula natalitatea, ca sistemul de pensii să fie unul sustenabil. Educația – dacă să mergem spre descentralizare sau centralizare. Dincolo de subiecte precum bugetul, discutăm reforme.

DT: În întâlnirea de la Vila Lac nu s-a discutat și despre nemulțumirile miniștrilor USR PLUS?
Dacian Cioloș: Nu, pentru că ele nu mai există. Am vorbit cu Vlad Voiculescu, Cătălin Drulă, Ciprian Teleman – lucrurile sunt clarificate. De exemplu, Teleman mi-a spus că, pe bugetul alocat acum, riscă să nu poată plăti anumite contracte în curs.

Am analizat cu premierul un calendar al execuției bugetare ca să vadă momentul în care are nevoie de banii aceștia și am convenit ca la prima rectificare, în funcție de câți bani va fi cheltuit, să primească o suplimentare. La Sănătate, Vlad Voiculescu avea nevoie de credite de angajament pentru facturile de la vaccinuri – chiar aproape de 1,5 miliarde lei pe toată campania de vaccinare. Până în vară e nevoie de o anumită sumă.

Centrele de vaccinare – am discutat cu premierul și Vlad Voiculescu să clarificăm responsabilitățile, pentru că centrele nu sunt sub comanda ministrului Sănătății, sunt la echipa de la guvern, în subordinea directă a premierului și coordonată de colonelul Gheorghiță.

Și am spus că bugetul lor poate să treacă la SGG și să acopere costurile. Pentru ca ministerul Sănătății să se poată ocupa de ce avem în programul de guvernare: spitale, investiții în spitale, să găsim formulele pentru aceste proiecte de investiții, apoi de partea de management în spitale.

CP: Există vreun pericol ca parlamentarii USR PLUS să nu voteze bugetul în Parlament?
DC: Nu. Nu văd motive, pentru că toate aspectele acestea au fost rezolvate. Am vorbit și cu Cătălin Drulă, e important pentru noi să existe finanțarea pentru proiectele în curs sau cele licitate. Pe de altă parte, responsabilitatea premierului și a echipei e să ținem sub control deficitul și să ne asigurăm că banii puși pe hârtie chiar sunt executați. Eu știu ce înseamnă să investești câteva miliarde de lei.

Și i-am spus premierului că îl susțin întru-totul ca în vară să facă o evaluare, să vadă cât s-a angajat din creditele de angajament și cât s-a cheltuit din creditele bugetare, să facă estimarea până la finalul anului, și să facă estimări până la finalul anului.

DT: Cum-necum, tot prin martie vom avea buget. Îmi amintesc că PSD mai reușea performanța asta. De ce a durat atât?
DC: Nu, îl vom avea în februarie. De data asta am avut instalat un nou guvern. Și spune și legea ca noul guvern să aibă un cuvânt de spus pe buget, cu atât mai mult cu cât tebuia să ne asigurăm să punem în aplicare noul program de guvernare, și nu doar ideile gândite de PNL înainte. Și trebuia să și ajustăm și anumite cheltuieli pentru a ține deficitul bugetar sub control.

Sursa Foto: Inquam Photos/ Autor: Octav Ganea