G4Media.ro

INTERVIU Ministrul Justiției din Republica Moldova, Sergiu Litvinenco: „Fiecare persoană care s-a…

INTERVIU Ministrul Justiției din Republica Moldova, Sergiu Litvinenco: „Fiecare persoană care s-a pricopsit fiind în funcții publice să răspundă. Aici nu trebuie să facă excepții nici Igor Dodon și nici alții”

Ministrul Justiției din Republica Moldova, Sergiu Litvinenco, a oferit un interviu portalului G4Media.ro în care am discutat despre planurile sale de luptă cu corupția endemică de la Chișinău și despre reformarea profundă a acestui sistem.

Dânsul ne-a vorbim despre prioritățile sale în acest mandat și despre cum dorește să preia anumite bune practici din România și structura unor instituții din țara noastră ca model pentru viitoare configurație a instituțiilor omoloage de la Chișinău. Am mai discutat despre integritate, răspunderea și evaluarea magistraților și alte teme de actualitate la Chișinău. Vă invităm să citiți pe larg interviul realizat cu ministrul Sergiu Litvinenco:

Reporter: Domnule ministru Litvinenco, am dori să ne vorbiți despre primele trei priorități ale Dvs, chestiuni arzătoare pe care doriți să le puneți în practică cât de rapid puteți din noua poziție?

Sergiu Litvinenco: Prioritatea zero a Republicii Moldova și a Parlamentului ales pe data de 11 iulie, a Guvernului și a mea ca ministru al Justiției este realizarea reformei justiției. În patru ani, vrem ca situația să se schimbe cardinal față de ceea ce avem în momentul de față.

Dacă ar fi să vorbim de trei priorități, pe termen scurt vrem să modificăm Legea Procuraturii astfel încât să responsabilizăm calitatea Procurorului General. Vrem să modificăm Constituția, astfel încât să putem să confiscăm averea hoților. Pe termen mediu, vorbim deja un lucru de lungă durată și care va duce la o reforma veritabilă în domeniul justiției, vrem să curățăm sistemul de judecători și procurori prin adoptarea acestei legi privind evaluarea externă și extraordinară a judecătorilor și procurorilor.

Rep: Se vorbește de foarte mulți ani de reforma justiției în Republica Moldova ca punct extrem de fierbinte, cât de greu este de realizat acest lucru și la ce ne putem aștepta în viitorul apropiat ca rezultate palpabile?

SL: Sigur, nu este ușor să faci reforme pentru că, în primul rând sistemul și țara sunt măcinate de corupție. De asemenea, vom fi în fața unor încercări de a conserva situația actuală din partea justiției, instituțiilor, oamenilor din acest sistem. Dar noi avem un mandat foarte clar în acest sens din partea cetățenilor. Un mandat de a curăți tot ce ține de sistemul de justiție și noi ne vom ține de promisiune și de acest mandat oferit de oameni.

În alte țări, justiția este cea care curăță sistemul politic. În Republica Moldova, din păcate, sistemul politic va curăți justiția. Deoarece justiția, de sine stătător, nu a fost în stare să se auto-curețe și acest lucru îl putem constata în acest moment. Deoarece, în 2019, primul lucru pe care l-am făcut noi și doamna Maia Sandu, atunci când a acces în funcția de premier, a fost ca dânsa să meargă la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și să transmită un mesaj foarte clar prin care le spunea judectorilor și procurorilor că au șansa foarte clară să încerce să auto-curețe sistemul.

Iată că de la acel moment au trecut circa doi ani de zile și lucrurile nu s-au schimbat în rândul magistraților. Dimpotriva, în unele domenii, au regresat. De aceea, implicarea politicului pentru curățirea justiției este unica cale reală de a îmbunătăți sistemul.

Rep: O să întreb vă direct: cât de greu este de demis în acest moment Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, și care este evaluarea Dvs pentru cei circa doi ani de mandat ai domnului Stoianoglu? S-a tot scandat „Stoianoglo, pleacă!”. Vreți într-adevăr și Dvs ca el să plece și poate să vină cineva mai competent și de ce?

SL: Din punct nostru de vedere, problema nu este corect pusă și anume de a da afară un Procuror General, ci anume de a-l face eficient în activitate. Din păcate, trebuie să constatăm că activitatea Procurorului General nu este una eficientă. Mai mult decât atât, aș spune că este auto-suficientă.

Așa s-a întâmplat că, în 2016, sub paravanul asigurării independenței, în primul rând față de politic, Procurorului General i s-au dat mari prerogative. Le-aș numi chiar privilegii, care îl ridică deasupra oricărui control și îl plasează în afara oricărei responsabilități. Practic, Procurorul General nu mai răspunde în fața nimănui și de aici întrebarea: de ce orice procurorul de rând poate fi evaluat, verificat și eventual sancționat, iar Procurorul General nu.

Acest lucru nu este echitabil, și de aceea proiectul pe care noi l-am votat în primă lectură și pe care astăzi am organizat dezbateri publice, am indicat expres această posibilitate de a verifica și eventual sancționa această posibilitate, evident în baza unor proceduri transparente și motive obiective, exact așa cum prevede Constituția.

Scopul nu este de a obține un control politic asupra Procuraturii Generale. Noi, cei de la PAS, nu avem nevoie de un Procuror General care să ne scape de anumite dosare, deoarece nimeni dintre noi nu are dosare penale. Scopul nostru este să eficientizăm activitatea Procuraturii Generale. Lucrul acesta rezultă expres din acel vot pe care l-au acordat oamenii pe data de 11 iulie și noi ne vom dedica acelui deziderat al cetățenilor.

Rep: Există în alte țări un control similar asupra Procurorului General?

SL: În lume există diverse sisteme ce țin de Procurorul General. Sunt unele țări unde Procurorul General este suordonat Ministrul Justiției și lucru acesta nu reprezintă absolut nicio problemă. Și acolo unde sunt astfel de sisteme care se ghidează după principiul auto-administrării există pârghii și mecanisme prin care Procurorul General să fie resposanbilizat, ca să în deplinească ce anume i se cere de către societatea în liniile activității Procuraturii.

Rep: Vedeți un soi de reticentă din partea domnului Stoianoglo pentru o eventuală plecare din funcție? Există o astfel de presiune atât din societatea, cât și din partea unor factori decidenți. I-a spus-o mai mult sau mai puțin și doamna președinte Maia Sandu, i-ați dat și Dvs. niște semnale, etc. A exista cumva și aceeași problemă anterior cu fostul Procuror General, Eduard Harunjen. Simțiți și acum din partea domnului Stoianoglo același mod de manifestare ca în cazul domnului Harunjen?

Dacă Procurorul General ar fi înțeles care este filosofia votului cetățeanului, el ar fi plecat. Votul de la parlamentare a fost un vot indirect și împotriva actualului Procuror General pentru că oamenii au votat pentru dreptate. Iar în accepțiunea oamenilor, dreptatea este atunci când hoții merg la pușcărie și hoțiile sunt oprite. Nicidecum atunci când hoții sunt eliberați și sunt lăsați să plece în Londra [cu referire la cazul omului de afaceri Veaceslav Platon].

Rep: Apropo de episodul Platon, aș vrea să ne spuneți, vă rog, ce părere aveți despre cum s-a comportat Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, cel care întâi a retras acuzațiile din mai multe dosare, apoi l-a eliberat din închisoare, pentru ca apoi să-l lase să plece nestigherit din țară în decursul a mai puțin de trei luni. Asta în condițiile în care presa a găsit legături clare și directe de afaceri între firmele soției domnului Stoianoglo și acest personaj controversat, Veaceslav Platon? Cum vedeți relații de afaceri între dintre familia Procurorului General și un controversat om de afaceri?

SL: Din păcate, toată societatea vede legătura dintre cei doi și regret să spun asta, dar Procurorul General s-a compromis foarte mult prin relația sa cu Veaceaslav Platon. Oamenii vorbesc deja că nu mai înțeleg cine este protejatul cui. Fie că este Stoianoglo este protejatul lui Platon, fie Platon este protejatul lui Stoianoglo.

Iarăși se vorbește că Stoianoglo ar fi vrut să plece, dar acesta nu este lăsat de Platon. Ultimul încearcă în continuare să controleze Procuratura, de aceea ambii se țin cu dinții de acest fotoliu și lucrul acesta nu este bine.

Noi vom merge înainte cu legea privind responsabilizarea funcției de Procuror General, astfel încât Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) să dea decizia finală cu privire la situația creată, inclusiv prin prisma relației despre care vorbește toată societatea dintre Platon și Stoianoglo.

Rep: Marțea trecută, ați scris pe pagina de Facebook că ați asistat recent la o butaforie de concurs la CSP în care practic, toți oamenii propuși de Stoianoglo au fost numiți adjuncți și șefi plini prin concursul CSP. Putem afirma că, în prezent CSP-ul este doar un instrument obedient la cheremul Procurorului General? Cum se poate schimba această practică de confirmare pe post și care sunt mecanismele prin care poate fi normalizată această practică?

SL: Eu am rămas șocat, ieri (marți 17 august -n.r.) când CSP-ul a fost în situația să aprobe rezultatele a vreo 12-13 concursuri, printre care și pentru procurori-șefi. Când am primit setul de acte de la secretariatul CSP-ului, mi s-a arătat că toți cei care au „câștigat” concursurile, fuseseră anterior desemnați interimari în acele funcții de către Procurorul General. Și eu am întrebat atunci, aveți vreun caz în care Procurorul General desemnează pe cineva interimar, după care se organizează concursul și acest interimar nu câștigă? Mi s-a răspuns că nu, nu există astfel de cazuri. Și asta este prima problemă

A doua problemă majoră este că, de facto, prin această procedură deciziile se iau unilateral de către Procurorul General în privina carierelor procurorilor. Asta deși, conform Legii Procuraturii, CSP-ul ar trebui să aibă un cuvânt greu de spus în cazul alegerilor în aceste funcții.

Partea bună este că eu am reușit să opresc încă vreo 15 lansări de concursuri și aici probabil va trebui să intervenim legislativ, dacă alte modalități nu pot și aplicate. Eu le-am adresat întrebarea. Eu chiar i-am întrebat la CSP dacă li se pare normală o asltfel de modalitatea de alegere a procurorilor pe aceste funcții, când legea spune că trebuie făcute concursuri, dar voi de facto faceți ce spune Procurorul General?

E adevărat că au fost și câțiva colegi care au spus că nu li se pare normală această situație, dar au fost și unii care nu vedeau nimic greșit.

Cel mai probabil va trebui să intervenim legislativ pentru că această situație să nu se mai întâmple într-o astfel de manieră. Este acolo o breșă în lege de care se folosesc unii. Eu așa interpretez lucrurile, deoarece legea nu spune că detașarea sau delegarea procurorilor dintr-o funcție în alta se face cu avizul sau acordul CSP-ului. Se face unilateral de Procurorul General.

Sau, de exemplu, în cazul interimatului. Nu scrie în lege că interimatul se institutie cu avizul pozitiv favorabil al CSP. Și atunci, se merge pe această cale. Persoana care este decisă de către Procurorul General este numită la începutul interimatului, după care el câștigă concursul fără niciun impediment.

Și acest lucru se întâmplă inclusiv din cauza faptului că în componența CSP-ului este și Procurorul General și la modul practic el de facto este conducătorul CSP-ului. Nu este o instituție care să echilibreze cumva puterea decizională în Procuratură.

Aici sunt și argumente pertinente. De exemplu, Procurorul General are un mandat de șapte ani, iar membrii CSP care provin din rândul procurorilor au un mandat de patru ani. După ce aceștia își finalizează mandatul ei sunt „la pixul” Procutorului General și evident că tot dânsul îi confirmă sau nu pentru un nou mandat. Dacă nu îndeplinesc tot ce le-a trasat Procurorul General, s-ar putea să li se dea o funcție undeva departe de Chișinău.

Lucrul acesta trebuie să fie schimbat din moment ce avem aceste două instituții care ar trebui să asigure un echilibru. Validarea concursurilor trebuie să fie un lucru real și nu formal.

Rep: Ce se poate face în privința marilor dosare de corupție. Mai există vreo speranță în aducerea în țară a celor care se fac vinovați de marile furturi. Mai este posibilă recuperarea vreunei părți din prejudiciul înregistrat în dosarul „furtul miliardului”?

SL: Lipsa progresului în cele mai resunătoare dosare de corupție este cel mai mare semn de întrebare pe care societatea și-l pune în raport cu activitatea, referindu-ne aici la eficiența sau ineficiența Procurorului General.

Din păcate, progrese nu au fost. Lucrul acesta trebuie să-l constatăm. Chiar vineri avem o audiere în Parlament, unde sperăm să vină Procurorul General să răspundă la întrebările cu privire la mersul recuperării banilor furați în dosarul „furtul miliardului”. Și nu este doar acest dosar, dar sunt dosare cu mult mai simple unde nu se cunoaște despre niciun progres.

Evident că aici este problema și acest aspect va fi unul dintre elementele care vor trebui să fie evaluate în procesul de evaluare a Procurorului General. Așa ar trebui să funcționeze o instituție de drept – dacă ai rezultate rămâii în funcție, dacă nu, trebuie să pleci.

Rep: Am dori să ne spuneți ce veți face mai exact în cazul consfiscării averilor ilicite și ce ne puteți spune despre procesul de evaluare externă a magistraților în acest moment. Ce veți face în privința cadrului legal și cine se va ocupa de aceste lucruri?

SL: Noi mergem cumva pe două direcții paralele. Pe de o parte vrem să modificăm legea cu privire la funcționarea Autorității Naționale de Integritate (ANI) pentru a repara cumva și simplifica acele breșe care există în legislația noastră pentru a confisca averile hoților. Am votat legea în primă lectură, iar mâine (joi -n.r.) vor avea loc dezbateri pentru a pregăti proiectul în lectura a doua. Scopul nostru este să facem acest mecanism cât mai corect, dar și realizabil.

Corect, în sensul de respectare a drepturilor tuturor celor care participă în acest proces, inclusiv drepturile celor pentru care vom dispune măsura confiscării, asta pentru a nu exista blocaje, așa cum se întâmplă în momentul de față.

A doua direcție pe care mergem este modificarea Constituției. Am pregătit deja și proiectul și semnăturile. Proiectul de modificarea a Constituției în sensul modificării articolului 46 din Constituția noastră care vorbește despre prezumția caracterului ilicit al averii. Noi vrem să facem o excepție pentru funcționarii și demnitarii publici. Cei care au exercitat funcții publice, demnitate publică sau au lucrat în cadrul companiilor de stat.

În cazul acestor persoane sarcina probei să fie inversată. Adică nu statul să fie cel care trebuie să demonstreze caracterul ilicit al averii sale, ci funcționarul să demonstreze caracterul licit.

Sigur, pentru asta avem nevoie de 67-68 de mandate. În Republica Moldova, procedura de modificare a Constituției este mai complexă. Mai întâi, proiectul de lege se depune la Curtea Constituțională, acolo trebuie să primească sau nu un aviz favorabil. În cazul în care primește aviz pozitiv, apoi proiectul se înregistrează la Parlament. Șase luni de zile nu se votează și în general nu se de atinge nimeni de el, apoi între 6-12 luni proiectul este votat.

Vom vedea, eu sper că vom găsi acele patru-cinci voturi pentru a o vota acest proiect. Deoarece, cel puțin la nivel declarativ, cei din opoziție au spus că îl vor.

Rep: Sunteți convins că, odată cu această nouă guvernare, ANI va prinde mai mult curaj? A fost un pic și lipsă de pârghii, dar cel mai mult s-a văzut lipsa de curaj?

SL: Da, este adevărat. Cred că este a doua variantă, deoarece pârghiile există, chiar dacă ele nu sunt perfecte și legislația conține anumite carențe în anumite privințe, asta nu înseamnă că, până în momentul de față nu trebuia să existe niciun funcționar căruia i s-a confiscat averea. Noi avem o situație paradoxală acum, deoarece conceptul de confiscare civilă a averii este introdus în lege încă de prin 2012, dar noi nu avem niciun caz de confiscare a averii.

Avem niște dosare inițiate, dar nu sunt duse până la capăt și lucrul acesta este regretabil.

Rep: ANI a anunțat recent că este în proces de verificare a averii lui Igor Dodon. Dacă ani de zile, ANI nu a făcut nimic în sensul verificării averii acestuia, credeți că acum va avea mai mult curaj?

SL: Urmează să vedem. Dosare inițiate am mai văzut, comunicate de presă la fel. Informația despre averea lui Igor Dodon este veche și aici apare o întrebare: de ce acum? Asta dacă admitem că vor merge înainte și nu se vor speria.

Rep: Dacă se începe cu domnul Dodon, ar fi un semnal bun, deoarece știm că în Republica Moldova lucrurile funcționează pe puterea exemplului?

SL: Nu vreau să mă pronunț în cazul unei persoane sau a altei persoane. Fiecare persoană care s-a pricopsit fiind în funcții publice, dar care are propretăți cu mult mai mari decât veniturile trebuie să răspundă la un moment dat. Lucrul acesta nu trebuie să fie o excepție nici pentru Igor Dodon sau alții.

Rep: În cazul evaluării externe, câtă reticență vedeți din partea magistraților și cum veți impune acestă reformare din afară, deoarece o reformă din interiorul sistemului s-a dovedit imposibilă?

SL: Nu spunem că va fi foarte simplu, deoarece sistemul nu va ceda foarte ușor. El a primit semnalul de pericol din afară și cu siguranță va opune rezistență din sentiment de autoconservare, dar cetățenii au fost foarte expliciți în acest sens și anume că sistemul de justiție trebuie curățat și reforma justiției nu trebuie amânată.

Corupția este deja un pericol la adresa securității statului și chiar regionale. De aceea, magistrații trebuie să se conformeze și să țină cont de voința politică care există pentru a schimba lucrurile. Ei pot invoca ingerința politicului în actul de justiție, însă aici avem de-a face cu o cerință clară din partea societății.

Magistrații sunt, la fel, funcționari publici plătiți din banii cetățenilor. Nu sunt o castă ruptă de societate și de aceea ei trebuie să se conformeze voinței cetățenilor. Am mai spus-o și la început, în mod normal justiția trebuie să curețe clasa politică, doar că la noi va fi exact invers, clasa politică va curața justiția, deoarece are un mandat puternic din partea cetățenilor.

Rep: Partenerii externi sunt mai activi, vă ajută pe partea aceasta de reformă? Poate nici în România, de exemplu această reformă nu ar reușit fără sprijinul și presiunea partenerilor externi. Este și Republica Moldova în această situație?

SL: Da, evident. Mizăm pe sprijinul partenerilor externi, inclusiv legea cu privire la evaluarea externă va fi implementată cu implicarea partenerilor externi. Vorbim aici chiar și de persoanele care vor evalua magistrații noștri. Fără doar și poate, mizăm și conștientizăm că de unii singuri nu vom putea realiza foarte multe.

Mai ales că partenerii externi pot să ofere și acele bune practici de care să ne conducem. Chiar și România este un exemplu. Noi am spus și în programul nostru electoral și cel de guvernare că vrem să preluăm sistemul din România, acolo unde există o singură instituție care se ocupă de marea corupția Direcția Națională Anticorupție (DNA). Nu două-trei așa ca la noi.

Rep: Vă poate ajuta România în reforma justiției. Aveți ceva contacte pe această zonă cu Bucureștiul?

SL: Vom beneficia și de expertiza unor specialiști din România. Vrem să preluăm ce a făcut România și mai ales dacă va fi cineva care a participat în procesul de reformare a instituțiilor din România și va lucra cu noi cot la cot vom putea implementa sistemul trecând peste anumite lacune sau breșe care au fost în România. Mai precis, să implementăm un sistem și mai bine decât s-a întâmplat în România.

Rep: De reforma justiției mai depinde și finanțarea de viitor a Republicii Moldova. Voiam să vă întrebăm dacă poate aceste eforturi sunt făcute cumva și va Republica Moldova să primească sume mari de bani de la donatorii externi. Înainte de alegeri s-a vorbit chiar de o sumă mare de 600 de milioane de euro pe următorii trei ani de la zile de la Comisia Europeană, bani care ar urma să ajungă în Republica Moldova?

SL: Sigur că da, au o legătură directă pe măsură ce vom avansa în realizarea măsurilor pentru reformarea justiției și lupta anti-corupție, vom primi și acei bani. Dar relația cu UE nu este importantă doar din perspectiva acelor condiționalități tehnice și politice pe care ni le-a cerut UE pentru ajutorul macro-financiar.

Noi aici vorbim de investiții în general, pentru că investițiile nu vin într-o țară cu justiție selectivă și părtinitoare. Investițiile nu vin într-o țară în care judecătorii acoperă și eliberează hoții din pușcărie și atacurile raider sunt văzute un lucru normal.

Volumul investițiilor este direct proporțional cu o justiție independentă, deoarece investitorii își doresc protejarea capitalului. Dacă ne dorim o economiei funcțională bazată pe crearea de locuri de muncă și generatoare de prosperitate, atunci este obligația statului să protejeze aceste investiții printr-o justiție bună, corectă și dreaptă.

Vă mulțumim!

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

10 comentarii

  1. S-a pricopsit.. 🙂 tataee au furat la greu

  2. Numai romanii , pacaliti mereu , stau acasa in loc sa iesim cu totii la vot si sa responsabilizam un partid politic . Asa doar baltim in neputinta nostra de veacuri . Ce pacat ca acest popor nu intelege ce raspundere transfera politicului un numar extrem de mare de votanti,ca participare la vot si doar sta cu paiul in gura astepind pomana porcului .Pina si cetatenii din Republica Moldova au inteles sa ofere sansa unei schimbari presedintelui in functie . Ai nostri dorm in papucii statului .Mai vedem pe unii (unele) pe site cum doar nu ne roaga sa nu venim la vot sa poata ei sa nu aiba nici o raspundere politica ca doara fac coalitii ce elimina automat vreo forma personala de responsabilitate . Cit de prost sa fii ?De neinteles . Un vot dat cu 75% participare elimina automat partidele nedorite de electorat .Poate o sa intelegeti naibii si o sa iesiti la vot . Nu conteza cine iese conteza sa ii oferi responsabilitatea .

    • Mafaldo .. vezi cã si partidul lu Hitler (Nationalsozialistische Deutsche Arbeiterpartei) a venit la putere în Germania (1933) ales în alegeri libere si cu majoritate de voturi .. asa cã .. Nu tot ce zboarã .. se haleste 😏

    • jihadisto ……ori te prefaci ?

    • Si ti se pare ca in Romania ar exista 75% votanti care sa dea votul unui anumit partid?

  3. Va fi un exemplu de urmat . sa iesim la vot in numar mare

  4. Ce repede se misca astia daca au o majoritate confortabila . sa speram ca este o lectie pentru noi

  5. prevad in 2024 un numar extrem de mare de romani ce voteaza spre a scapa de nedoriti

  6. Se misca repede,ciudat de repede…o fi si de la o intelegere secreta intre putin si sandu ,sa-i lase Moldova,dar sa nu se atinga de Transnistria si trupele rusesti?Se pare ca da,ca a amutit subit in Ucraina,nu a remarcat asemanarea intre invazia Crimeei si cea din Transnistria,a criticat doar invazia Crimeei,de parca putin nu mai poate dormi dupa atatea critici…iar cutu,chiar nu stiu ce a cautat acolo printre toti sefii de stat! Dormea Iohannis si nu a vrut sa-l trezeasca?