Inteligenți sau educați? Mituri legate de rolul inteligenței generale în prezicerea performanței școlare a elevilor din România – cercetătorul Dacian Dolean

Evaluarea inteligenței elevilor a fost întotdeauna un subiect de interes pentru unii dintre părinții și profesorii din România. Raționamentul din spatele acestui interes este că elevii ”deștepți” ar avea o rată de succes mai mare la școală, iar inteligența generală ar reprezenta un factor hotărâtor în evoluția elevului. Dacă un elev nu se descurcă bine la școală, se ridică uneori problema dacă elevul este suficient de ”deștept” pentru școala sau clasa respectivă. Unii sunt tentați să zică ”Asta este! Este prost! N-ai ce face!”, sugerând că elevul nu este educabil. Iar dacă o elevă ia o notă mare și se laudă că nici nu a deschis cartea, atunci evident că acest lucru e posibil doar din cauză că eleva e ”deșteaptă”, nu-i așa?

În evaluarea cadrelor didactice și a elevilor punem în continuare accentul pe vârfurile clasei (pe copiii ”deștepți”) și recompensăm profesorii pe baza numărului de olimpici. Cum altfel să ne putem mândri dacă nu cu copiii ”deștepți” care aduc medalii și diplome? De aceea, unii sprijină (mai mult sau mai puțin vocal) ideea evaluării inteligenței elevilor pentru a permite comasarea elevilor ”deștepți” în centre de excelență (sau clase de elevi supradotați) și cea a elevilor cu performanțe slabe în clase sau școli speciale.

Aceste tipuri de raționamente sunt înrădăcinate în cultura noastră. Ele sunt ancorate în sistemul nostru de valori, un sistem de valori care nu pare să aprecieze întotdeauna rolul pe care educația de calitate îl are asupra dezvoltării elevilor. Un sistem de valori clădit în timp fără o bază științifică solidă. Un sistem de valori bazat pe ce auzim de la alții (sau pe baza a ce mesaje citim pe Facebook), nu pe baza adevărurilor științifice pe care le-am citit critic sau cercetat independent. Din păcate, aceste tipuri de raționamente s-au dovedit a fi mituri, care tind să supraestimeze rolul inteligenței și să subestimeze rolul și impactul educației de calitate asupra evoluției școlare a elevilor. De unde știm asta?

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Ce spune filozoful Gabriel Liiceanu despre liderii politici de azi: Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Klaus Iohannis

9:22

Forța motrică din spatele unei lumi tot mai digitale și interconectate

4:57

În ultimii ani am implementat o serie de studii longitudinale care ne-au ajutat să înțelegem mai bine valoarea testelor psihologice și educaționale aplicate elevilor cu scopul de a prezice evoluția lor școlară. Unul dintre aceste teste a fost Matricile Progresive Raven, probabil cel mai popular test care evaluează capacitatea de a gândi logic și a rezolva probleme apărute în situații noi (inteligența fluidă non-verbală). Acest test conține mai multe figuri geometrice și câte un spațiu liber. Elevul evaluat răspunde alegând o figură (din mai multe opțiuni) care se potrivește spațiului liber.

Aceste tipuri de teste sunt folosite în cabinete psihologice pentru a estima inteligența copiilor. Uneori, ele sunt folosite pentru a plasa copiii care au performanțe scăzute în școli speciale, pe principiul că inteligența măsurată cu aceste teste este un predictor puternic al evoluției școlare a copiilor. Așa să fie?

Citește pe Edupedu.ro analiza integrală semnată de cercetătorul Dacian Dolean, psiholog educațional, specializat în dezvoltarea limbajului și a alfabetizării timpurii