Institutul Internațional pentru Studii Strategice: Rusia ar îndrăzni să folosească arme nucleare în timpul unei confruntări cu NATO, deoarece crede că SUA nu ar fi suficient de hotărâte să răspundă

Rusia s-ar simți îndrăzneață să folosească arme nucleare în timpul confruntărilor cu trupele NATO, deoarece crede că Statele Unite nu ar fi suficient de hotărâte să răspundă, a avertizat un think tank britanic, relatează The Times.

Eșecurile militare din Ucraina au zdruncinat încrederea Moscovei în forțele sale convenționale, iar Kremlinul ar acorda o importanță sporită arsenalului său nuclear în timpul unei confruntări cu NATO, a declarat Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS).

„Știind că Occidentul are o aversiune la pierderi și la riscuri, Rusia ar putea căuta să folosească suficiente arme nucleare non-strategice pentru a provoca daune care să prevină propria înfrângere, știind că SUA nu ar fi dispusă să treacă pragul nuclear ca represalii și ar putea fi dispusă să pună capăt conflictului mai devreme”, se arată în raportul IISS.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Armele nucleare non-strategice sunt focoase nucleare care sunt concepute pentru a fi folosite pe câmpul de luptă. Acestea au o rază de acțiune și o putere mai mică decât rachetele nucleare strategice, care pot rade orașe de pe fața pământului.

Unii oficiali și analiști occidentali au declarat că există un risc ridicat ca Rusia să atace un stat membru NATO dacă va ieși victorioasă în Ucraina. Forțele de la Kiev sunt supuse unei presiuni tot mai mari pe măsură ce livrările de arme americane se epuizează, pe fondul unei dispute în Congres cu privire la finanțarea suplimentară pentru Ucraina.

De la invazia Rusiei de acum aproape doi ani, președintele Putin și alți oficiali ruși au lansat o serie de amenințări nucleare. În prima zi a „operațiunii militare speciale”, Putin a avertizat că țările occidentale se vor confrunta cu „consecințe cu care nu v-ați confruntat niciodată în istoria voastră” dacă vor interveni.

Anul trecut, Serghei Karaganov, unul dintre președinții Consiliului de politică externă și de apărare, care consiliază Kremlinul, a declarat că Rusia ar trebui să lanseze un atac preventiv asupra unuia dintre aliații europeni ai Ucrainei pentru a forța țările occidentale să renunțe la sprijinul militar acordat Kievului.

„Aceasta este o alegere teribilă din punct de vedere moral – folosim armele lui Dumnezeu, condamnându-ne la pierderi spirituale grave”, a scris el. „Dar dacă nu se face acest lucru, nu numai Rusia poate pieri, ci, cel mai probabil, întreaga civilizație umană va lua sfârșit”. El a prezis, de asemenea, că Statele Unite nu vor fi dispuse să riposteze la loviturile nucleare rusești asupra Europei și „să sacrifice, să zicem, Boston pentru, să zicem, Poznan”.

Doctrina nucleară a Rusiei enumeră patru scenarii posibile în care guvernul său ar folosi arme nucleare împotriva unui adversar. Primele două sunt dacă Rusia este atacată cu rachete nucleare sau dacă Moscova crede că acestea au fost lansate împotriva țării. Al treilea este dacă un inamic efectuează atacuri asupra unor instalații militare sau de stat pentru a încerca să paralizeze forțele nucleare ale Rusiei. Al patrulea este dacă existența statului rus este amenințată, inclusiv prin utilizarea de arme convenționale.

„Acest ultim scenariu implică faptul că, în cadrul unui conflict, dacă forțele convenționale ale Rusiei nu pot reține un atac de pe teritoriul său național, aceasta poate folosi arme nucleare pe câmpul de luptă pentru a atenua forțele adversarului și pentru a-și demonstra hotărârea”, se arată în raportul IISS. Având în vedere superioritatea copleșitoare a forțelor convenționale americane, orice conflict care implică SUA este probabil să fie văzut la Moscova ca un pericol pentru supraviețuirea Rusiei ca stat independent, a mai spus IISS.

Ca parte a sabotajului său nuclear, Kremlinul a declarat anul trecut că a desfășurat arme nucleare tactice în Belarusul vecin, cel mai mare aliat al său. Alexander Lukașenko, dictatorul bielorus, a declarat că țara sa a primit de atunci sisteme de rachete tactice Iskander de la Rusia. Acestea au o rază de acțiune de aproximativ 500 km.

William Alberque, autorul raportului IISS și fost oficial de rang înalt în domeniul controlului armelor la NATO, a declarat că o decizie a Rusiei de a folosi arme nucleare ar necesita ca Kremlinul să calculeze cu precizie „doza” de putere de foc atomică care ar convinge Occidentul să dea înapoi, în loc să declanșeze o escaladare rapidă într-un război nuclear global.

Problema modului de a răspunde la o eventuală utilizare de către Rusia a armelor nucleare tactice a fost ceva ce i-a ținut treji noaptea pe factorii de decizie politică din SUA, a declarat Alberque. „Odată ce cealaltă parte trece pragul nuclear, cum previi logica de escaladare până la anihilare? Cum o stăpânești, cum o reduci?”.

Raportul IISS a fost publicat în timp ce Donald Tusk, prim-ministrul polonez, i-a spus președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, că lupta sa împotriva invaziei rusești este „frontul lumii între bine și rău”. Tusk, care a devenit prim-ministru luna trecută după înfrângerea partidului de dreapta Lege și Justiție la alegerile parlamentare, a mai spus că Varșovia își va spori livrările de arme către Ucraina. El a salutat planurile de producție de arme polono-ucrainene, dar nu a oferit detalii.

Deși Polonia a fost unul dintre cei mai fermi susținători ai Ucrainei de la începutul războiului, relațiile au fost dificile în ultimele luni din cauza blocării frontierei comune de către polonezii care se opun accesului fără permis la Uniunea Europeană pentru camionagii ucraineni. Camionagiii polonezi și-au suspendat protestele săptămâna trecută, după ce a fost semnat un acord cu guvernul.